Importurile de ciment ucrainean au crescut pe piața Republicii Moldova, iar producătorii autohtoni reclamă livrări la prețuri care ar prezenta semne de dumping, le reduc vânzările și amenință investițiile în industrie. Disputa capătă și o dimensiune politică. Astfel, în timp ce cimentul ucrainean intră fără măsuri speciale de protecție, Ucraina aplică produselor moldovenești o taxă antidumping de 94,46%, prelungită până în anul 2030.

Datele Serviciului Vamal cu privire la comerțul exterior, consultate de redacție, arată că, în 2025, Republica Moldova a importat din Ucraina aproximativ 339.000 de tone de ciment, în valoare de 394,2 milioane de lei.

Volumul a fost de circa 2,5 ori mai mare decât în 2024, când importurile au constituit aproximativ 134.000 de tone. Comparativ cu 2022, când au fost aduse 89.000 de tone, cantitatea a crescut de aproape patru ori.

În prima jumătate a anului 2026, importurile au ajuns la 122.581 de tone, cu o valoare de 157 de milioane de lei. Volumul este mai mic decât în aceeași perioadă din 2025, dar rămâne de peste două ori mai mare decât cel înregistrat în prima jumătate din 2024.

În datele vamale pentru 2026 figurează patru companii: „M-Crisco”, „Pro Business Group”, „Servprodland” și „Ikssat”.

Producătorii locali susțin că problema nu este doar creșterea cantităților, ci și prețul la care cimentul ucrainean ajunge în Republica Moldova.

Potrivit informațiilor solicitate de BANI.MD Combinatului de Ciment din Rîbnița, în a doua jumătate a anului 2025, prețul mediu al cimentului ucrainean livrat în Moldova a fost de aproximativ 69 de dolari pentru o tonă. În aceeași perioadă, produsul ar fi fost exportat în România cu circa 98 de dolari pentru o tonă.

În prima jumătate din 2026, diferența s-ar fi menținut: aproximativ 72 de dolari pentru o tonă în Moldova, comparativ cu 99 de dolari în România. Astfel, prețul aplicat pieței moldovenești ar fi fost cu 27–30% mai mic.

Datele privind vânzările a doi mari producători ucraineni în 2025, consultate de redacția BANI.MD, indică un preț mediu de circa 69 de dolari pentru cimentul livrat în Moldova, față de 102 dolari în România și aproximativ 104 dolari pe piața ucraineană.

Diferențele respective pot indica existența unor semne economice de dumping, însă constatarea juridică definitivă a acestuia ține de competența autorităților abilitate ale statului.

Pentru aplicarea unor taxe este necesară o investigație oficială, care să compare prețul de export cu valoarea normală a produsului, să ajusteze diferențele de transport, taxe și condiții comerciale și să demonstreze prejudiciul provocat industriei locale.

În Republica Moldova, o investigație antidumping oficială privind importurile de ciment ucrainean nu a fost inițiată până în prezent.

Peste 30 de milioane de dolari, achitate pentru cimentul ucrainean

Miza disputei depășește vânzările celor două fabrici locale. Potrivit estimărilor prezentate de Combinatul de Ciment din Rîbnița, numai în 2025 și în prima jumătate a anului 2026, Republica Moldova a achitat peste 30 de milioane de dolari pentru cimentul importat din Ucraina.

Reprezentanții întreprinderii susțin că, dacă o parte mai mare a acestei cereri ar fi fost acoperită de producătorii locali, banii ar fi putut susține salariile angajaților din industrie, încasările bugetare, comenzile pentru carierele din Republica Moldova, serviciile de transport și alte sectoare legate de producția cimentului.

În această interpretare, problema nu vizează doar pierderea cotei de piață de către anumite întreprinderi, ci și efectele asupra industriei și economiei Republicii Moldova.

Producătorii locali reclamă pierderea pieței

În Republica Moldova funcționează doi mari producători de ciment: Holcim Moldova și Combinatul de Ciment din Rîbnița.

Reprezentanții întreprinderii din Rîbnița susțin că cimentul ucrainean ar fi ajuns să ocupe mai mult de o treime din piața moldovenească. Potrivit companiei, vânzările sale pe piața internă au scăzut cu aproximativ 13% în 2025, iar în prima jumătate din 2026 au fost cu circa 26% mai mici decât în perioada comparabilă din 2024.

Compania avertizează că menținerea tendinței poate determina reducerea capacităților de producție, amânarea investițiilor și creșterea dependenței sectorului construcțiilor de furnizorii externi.

În octombrie și noiembrie 2025, Combinatul de Ciment din Rîbnița a solicitat Guvernului să examineze introducerea unor măsuri în oglindă, precum cote sau taxe aplicate cimentului și clincherului ucrainean. Până în prezent, asemenea măsuri nu au fost adoptate.

Holcim Moldova a confirmat, la rândul său, că a discutat cu Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării despre necesitatea unor instrumente „adecvate și proporționale” de apărare comercială. Compania a invocat inclusiv posibilitatea aplicării unor măsuri tarifare sau cantitative asupra importurilor, cu respectarea legislației și a angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova.

Holcim nu a făcut publice datele privind evoluția propriilor vânzări, estimările de piață și impactul financiar, motivând că acestea reprezintă informații comerciale confidențiale.

Piață deschisă într-o singură direcție

Nemulțumirea producătorilor este amplificată de situația de pe piața ucraineană. Din 2019, Ucraina aplică o taxă antidumping de 94,46% cimentului și clincherului provenit din Republica Moldova.

În mai 2025, Comisia interdepartamentală pentru comerț internațional de la Kiev a decis să prelungească măsura pentru încă cinci ani, până în 2030.

Documentul oficial ucrainean arată că, în perioada analizată, anul 2021 și primul trimestru din 2024, nu au existat importuri de ciment moldovenesc în Ucraina. Autoritățile de la Kiev au apreciat însă că eliminarea taxei ar putea conduce la reluarea dumpingului și la prejudicierea producătorilor ucraineni.

Taxa de 94,46% face exporturile moldovenești aproape imposibile din punct de vedere comercial. În același timp, producătorii ucraineni beneficiază de acces la piața Republicii Moldova fără o măsură antidumping echivalentă.

Holcim Moldova afirmă că a cooperat cu autoritățile ambelor țări și a prezentat argumente potrivit cărora nu ar exista temeiuri pentru menținerea restricțiilor ucrainene. Subiectul este discutat în cadrul Comisiei interguvernamentale moldo-ucrainene încă din 2018, însă taxa a rămas în vigoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Guvernul recunoaște problema, dar invocă și prețul ridicat al cimentului local

Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, afirmă că autoritățile discută cu Guvernul de la Kiev despre deblocarea exporturilor moldovenești.

„Situația de pe piața cimentului este una complicată. Suntem în discuții cu partea ucraineană pentru deblocarea exporturilor din Republica Moldova în Ucraina la prețuri care vor fi acceptate, în condițiile în care prețul produsului autohton este unul înalt și nu este competitiv”, a declarat ministrul.

Osmochescu a precizat că autoritățile încearcă să obțină revizuirea politicilor comerciale aplicate de Ucraina produselor din Republica Moldova.

Ministrul atrage astfel atenția și asupra nivelului prețurilor cimentului autohton. Totuși, datele prezentate în acest material arată că producătorilor moldoveni li se cere să concureze cu cimentul ucrainean livrat în Republica Moldova la prețuri cu 27–30% mai mici decât în România și sub nivelul de comercializare de pe piața internă a Ucrainei.

Prin urmare, evaluarea competitivității cimentului moldovenesc trebuie raportată și la diferențele semnificative dintre prețurile practicate de furnizorii ucraineni pe cele trei piețe.

Ciment ieftin astăzi, dependență mâine

Importurile ieftine pot avantaja pe termen scurt companiile de construcții și consumatorii, prin reducerea costului materialelor. Riscul apare dacă prețurile mici duc la pierderea capacităților locale de producție.

Într-un asemenea scenariu, Republica Moldova ar deveni dependentă de unul sau de câțiva furnizori externi. O retragere ulterioară a acestora, întreruperea transporturilor sau o majorare bruscă a prețurilor s-ar răsfrânge asupra întregului sector al construcțiilor.

Pe de altă parte, introducerea unor taxe fără o investigație riguroasă ar putea scumpi cimentul și ar afecta proiectele de infrastructură și construcțiile private.

Miza pentru autorități este, prin urmare, găsirea unui echilibru între accesul la ciment la prețuri competitive și păstrarea unei industrii locale capabile să funcționeze și să investească. Datele prezentate de producători oferă motive pentru o evaluare oficială a situației de către autoritățile abilitate și pentru examinarea măsurilor de protecție comercială prevăzute de legislație.

#ciment #Rîbnița #Ucraina

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.