Economia va crește mai lent decât se estima anterior. Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a redus prognoza de creștere a PIB-ului pentru 2026 de la 2,2% la 1,8%, pe fondul deteriorării situației economice externe, al conflictului din Orientul Mijlociu, al scumpirii resurselor energetice și al incertitudinilor geopolitice.

Potrivit prognozei macroeconomice actualizate, PIB-ul va ajunge în acest an la aproximativ 388 de miliarde de lei, echivalentul a 19,4 miliarde de euro. Pentru următorii ani, ministerul estimează o accelerare treptată a economiei: creștere de 2,8% în 2027, 3,2% în 2028 și 3,4% în 2029, când PIB-ul ar urma să ajungă la 497,4 miliarde de lei, sau 24,5 miliarde de euro.

Noua prognoză este mai pesimistă decât cea prezentată în primăvară. Atunci, ministerul anticipa o creștere de 2,2% în 2026 și un ritm de 3,6%, 4% și 4,2% în următorii trei ani. Astfel, estimările pentru întreaga perioadă 2026-2029 au fost revizuite în jos.

Un factor important pentru relansare vor fi investițiile. După creșterea de 16,9% din 2025, acestea vor avansa cu aproximativ 4,5% în 2026, urmând ca ritmul să ajungă la 7,2-8,5% anual în 2027-2029, dacă situația geopolitică se stabilizează.

Și consumul va încetini: ministerul prognozează un avans de numai 1,6% în 2026, comparativ cu 3,5% anul trecut. Inflația, energia mai scumpă și prețurile bunurilor importate sunt principalele presiuni asupra puterii de cumpărare. În schimb, salariul mediu este estimat să urce la 17 000 de lei, iar până în 2029 la circa 22 700 de lei.

Prețurile rămân însă o problemă. Inflația medie pentru 2026 este prognozată la 7,3%, iar la sfârșitul anului ar putea ajunge la 8,2%. Pentru anii următori, ministerul anticipează o temperare spre 5-6%.

Pe partea externă, exporturile de bunuri și servicii ar putea crește cu 11,7% în 2026, în timp ce importurile sunt prognozate să avanseze cu 7,5%. Agricultura ar urma să crească cu aproximativ 7%, iar industria cu 5%. Construcțiile, în schimb, riscă să stagneze în acest an.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Estimarea ministerului este apropiată de cele ale instituțiilor internaționale: Comisia Europeană vede o creștere de 2% pentru Moldova în 2026, iar Banca Mondială și FMI – de 1,9%. Pentru 2027, prognozele variază între 2,2% și 3,8%. Ministerul avertizează că evoluția economiei va depinde în continuare de situația geopolitică și energetică. Noi șocuri externe, fenomene meteorologice extreme sau agravarea conflictelor din regiune ar putea afecta investițiile, prețurile și veniturile populației.

#economie #ministerul dezvoltarii economice #PIB

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.