Rusia nu dă semne că ar intenționa să pună capăt războiului din Ucraina și nu are în vedere semnarea unui acord de pace până la sfârșitul anului 2026. Declarația a fost făcută de adjunctul șefului Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina (HUR), Vadîm Skibițki, într-un interviu acordat RBC-Ucraina, preluat de Kyiv Post.

Potrivit oficialului ucrainean, președintele rus Vladimir Putin intenționează să continue operațiunile militare și să își atingă obiectivele teritoriale, inclusiv ocuparea completă a regiunii Donețk.

„Până la sfârșitul acestui an, nu va exista niciun acord și nu va fi semnat niciun acord de pace”, a declarat Skibițki, citând evaluările serviciilor de informații militare ucrainene.

HUR avertizează că Rusia ar putea intensifica atacurile asupra infrastructurii critice a Ucrainei în perioada de toamnă și iarnă. Printre țintele vizate s-ar putea număra industria de apărare, infrastructura energetică, sistemul logistic, stațiile de alimentare cu combustibil, precum și rețeaua de transport și producție a gazelor.

Potrivit oficialului, electricitatea și încălzirea vor fi deosebit de vulnerabile în sezonul rece. De asemenea, infrastructura de alimentare cu apă și podurile din apropierea frontului ar putea deveni ținte ale atacurilor rusești.

Skibițki a afirmat că Rusia ar fi dezvoltat inclusiv o dronă special concepută pentru distrugerea liniilor electrice de înaltă tensiune.

Serviciile de informații ucrainene nu exclud nici posibilitatea unei noi mobilizări în Rusia după alegeri. În prezent, Moscova nu ar dispune de suficiente efective pentru a crea noi formațiuni militare, însă un nou val de mobilizare ar putea permite formarea unei forțe de atac importante până la începutul anului 2027.

Potrivit estimărilor HUR, aproximativ 670.000 de militari ruși participă în prezent la operațiunile de luptă din Ucraina, iar alți 65.000 se află în rezerva operațională. În același timp, pierderile suferite de armata rusă ar depăși numărul persoanelor recrutate lunar.

În ceea ce privește un posibil atac asupra regiunilor Kiev sau Cernihiv, Skibițki a declarat că, în prezent, nu există indicii care să arate că Rusia pregătește o astfel de operațiune.

Oficialul ucrainean a avertizat și asupra amenințărilor hibride la adresa statelor membre NATO. Potrivit acestuia, Rusia își intensifică activitățile de influență prin campanii de dezinformare, utilizarea dronelor și susținerea unor mișcări politice favorabile Moscovei.

Conform evaluărilor serviciilor de informații militare ucrainene, Rusia se pregătește pentru un posibil conflict cu NATO până în anul 2030, în timp ce statele aliate își consolidează capacitățile de apărare prin majorarea cheltuielilor militare și extinderea producției din industria de apărare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.