Rusia nu dă semne că ar intenționa să pună capăt războiului din Ucraina și nu are în vedere semnarea unui acord de pace până la sfârșitul anului 2026. Declarația a fost făcută de adjunctul șefului Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina (HUR), Vadîm Skibițki, într-un interviu acordat RBC-Ucraina, preluat de Kyiv Post.

Potrivit oficialului ucrainean, președintele rus Vladimir Putin intenționează să continue operațiunile militare și să își atingă obiectivele teritoriale, inclusiv ocuparea completă a regiunii Donețk.

„Până la sfârșitul acestui an, nu va exista niciun acord și nu va fi semnat niciun acord de pace”, a declarat Skibițki, citând evaluările serviciilor de informații militare ucrainene.

HUR avertizează că Rusia ar putea intensifica atacurile asupra infrastructurii critice a Ucrainei în perioada de toamnă și iarnă. Printre țintele vizate s-ar putea număra industria de apărare, infrastructura energetică, sistemul logistic, stațiile de alimentare cu combustibil, precum și rețeaua de transport și producție a gazelor.

Potrivit oficialului, electricitatea și încălzirea vor fi deosebit de vulnerabile în sezonul rece. De asemenea, infrastructura de alimentare cu apă și podurile din apropierea frontului ar putea deveni ținte ale atacurilor rusești.

Skibițki a afirmat că Rusia ar fi dezvoltat inclusiv o dronă special concepută pentru distrugerea liniilor electrice de înaltă tensiune.

Serviciile de informații ucrainene nu exclud nici posibilitatea unei noi mobilizări în Rusia după alegeri. În prezent, Moscova nu ar dispune de suficiente efective pentru a crea noi formațiuni militare, însă un nou val de mobilizare ar putea permite formarea unei forțe de atac importante până la începutul anului 2027.

Potrivit estimărilor HUR, aproximativ 670.000 de militari ruși participă în prezent la operațiunile de luptă din Ucraina, iar alți 65.000 se află în rezerva operațională. În același timp, pierderile suferite de armata rusă ar depăși numărul persoanelor recrutate lunar.

În ceea ce privește un posibil atac asupra regiunilor Kiev sau Cernihiv, Skibițki a declarat că, în prezent, nu există indicii care să arate că Rusia pregătește o astfel de operațiune.

Oficialul ucrainean a avertizat și asupra amenințărilor hibride la adresa statelor membre NATO. Potrivit acestuia, Rusia își intensifică activitățile de influență prin campanii de dezinformare, utilizarea dronelor și susținerea unor mișcări politice favorabile Moscovei.

Conform evaluărilor serviciilor de informații militare ucrainene, Rusia se pregătește pentru un posibil conflict cu NATO până în anul 2030, în timp ce statele aliate își consolidează capacitățile de apărare prin majorarea cheltuielilor militare și extinderea producției din industria de apărare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.