Renumitul actor și regizor român Valeriu Andriuță, născut în Republica Moldova, va fi celebrat în cadrul Zilelelor Filmului Românesc la Chişinău, la secţiunea FOCUS.

Cea de a 12-a ediție a evenimentului cinematografic de mare anvergură Zilele Filmului Românesc la Chișinău, va avea loc în perioada 17-20 septembrie 2026, la Cineplex Loteanu și Cinema Odeon, iar intrarea, ca şi până acum, va fi liberă.

Evenimentul se va deschide cu proiecția în premieră în Republica Moldova a filmului „Cercul” (coproducție româno-moldovenească), lungmetraj scris și regizat de Valeriu Andriuță. „Cercul”, filmat integral în Moldova, s-a lansat, în iunie 2026, în competiția românească a Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF) Cluj-Napoca, obținând Mențiunea specială a juriului secțiunii. Din distribuție fac parte actorii Victor Nofit, Vanessa Andriuță, Ion Munteanu, Anatol Cotrobai, Silviu Boinceanu și Eugeniu Prisăcari. La sesiunea de întrebări și răspunsuri de după proiecția de la Cineplex Loteanu vor participa regizorul-scenarist Valeriu Andriuță, producătoarea Iulia Andriuță și o parte din echipa filmului.

Ajunul Anului Nou, 1999. Un bărbat este împuşcat mortal în timpul unei partide de vânătoare. Agachi, un tânăr anchetator aflat la început de carieră, este trimis din capitală pentru a decide dacă e vorba de o crimă sau de un accident. Curând, acest caz în aparenţă simplu se va transforma într-o probă de conștiință.

Valeriu Andriuță a studiat actorie la Universitatea Națională de Teatru și Film „Șota Rustaveli” din Tbilisi și regie de teatru la Academia de Teatru și Film (în prezent UNATC „I.L. Caragiale”) din București. Ca actor, a lucrat cu unii dintre cei mai importanți regizori români de azi, precum Bogdan George Apetri, Igor Cobileanski, Marian Crișan, Cristian Mungiu, Emanuel Pârvu, Daniel Sandu sau Florin Șerban, dar și cu cineaști străini apreciați, precum Zar Amir Ebrahimi și Guy Nattiv, Xavier Gens, Xavier Giannoli, Ercan Kesal, Serghei Loznița sau Pavel Lunghin. În 2017, își face debutul în regia de film cu scurtmetrajul „Chers amis”, apoi continuă cu alte filme scurte: „Salix Caprea” (2018), „Cu unul în plus” (2018) și „Eu sunt Dorin” (2020). Își scrie singur filmele, iar pentru scurtmetrajele sale a jucat ocazional și rolul de producător.

Din impresionanta filmografie a actorului Valeriu Andriuță, în cadrul ZFR Chișinău vor fi prezentate, la Cinema Odeon, lungmetrajele „După dealuri” (regia Cristian Mungiu, 2012) și „Dragoste 1. Câine” (regia Florin Șerban, 2018). „După dealuri” a fost dublu premiat la Festivalul de la Cannes (Cel mai bun scenariu și Cea mai bună actriță – ex aequo, Cristina Flutur și Cosmina Stratan), la fel ca și „Dragoste 1. Câine” la Festivalul de la Sarajevo (Premiul CICAE și Premiul Cineuropa). Valeriu Andriuță va lua parte la sesiunile de întrebări și răspunsuri de după cele două proiecții.

În cadrul Zilelor Filmului Românesc, Valeriu Andriuță va mai prezenta, în special pentru studenții Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice (AMTAP) din Chișinău, un grupaj de cinci filme scurte, dintre care două îl au într-un rol principal („Voilà”, din 1999, și „Cadoul”, din 2015, ambele în regia lui Dumitru Grosei), iar alte trei sunt regizate de el („Chers amis”, „Salix Caprea” și „Eu sunt Dorin”). Astfel, studenții AMTAP vor putea să descopere evoluția unui actor și regizor român de prim-plan pe parcursul a două decenii.

În curând vor fi anunţate secţiunile Filme noi, Retro, Filme pentru copii și familie, Masterclass şi Lansare de carte, precum şi programul complet.

Evenimentul cinematografic ZFR va continua şi în acest an tradiţia de a merge prin ţară, astfel că, în afară de Chişinău, vor mai fi proiecţii în alte zece oraşe din Republica Moldova: Hâncești (17 septembrie), Nisporeni (18 septembrie), Călărași (19 septembrie), Strășeni (20 septembrie), Cimișlia (23 septembrie), Ungheni (24 septembrie), Florești (25 septembrie), Sângerei (26 septembrie), Bălți (26-27 septembrie) şi Cahul (9-10 octombrie).

Mai multe informaţii pot fi găsite pe pagina de Facebook a Zilelor Filmului Românesc la Chișinău, precum şi pe site-ul zfrmd.ro.

ZFR Chișinău – este un eveniment cinematografic, organizat de către Asociaţia Cineaştilor Independenţi din Republica Moldova ALTERNATIVE CINEMA și casa de producţie ROVA FILM din România.

Proiectul Zilele Filmului Românesc la Chișinău, ediția a XII-a, este finanțat de: Centrul Național al Cinematografiei din Moldova, Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, Centrul Național al Cinematografiei din România și Uniunea Cineaștilor din România.

Parteneri: Moldova Film, Cineplex Loteanu, DACIN SARA, Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC) „I.L. Caragiale” București, Arhiva Națională de Filme a României, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice (AMTAP) din Chișinău.

Sponsori: BT Leasing, PrintCaro, Diego Sky, Trigor, Symbol Media, casa de modă Raquette.

Parteneri media general: TVR Moldova.

Parteneri media: Realitatea TV, Radio Chișinău, Vocea Basarabiei, Ziarul de Gardă, Agora, Diez, Ziarul Național, Moldpres, Unimedia, Deschide.md, Agro TV, Tezaur TV, Revista FILM, Cinemaraton.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Chisinau #Valeriu Andriuta #Zilele Filmului Românesc

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.