ChatGPT poate rezolva un exercițiu în câteva secunde, însă în fața profesorului elevul trebuie să demonstreze că înțelege ceea ce a scris. Pentru cadrele didactice, o simplă explicație a pașilor de rezolvare poate fi una dintre cele mai eficiente metode de a vedea dacă tema a fost făcută de elev sau doar preluată de la inteligența artificială.

Profesoara de matematică Valentina Samson consideră că utilizarea AI pentru teme nu este, în sine, un lucru negativ. Totul depinde însă de modul în care elevul folosește aceste instrumente. Dacă răspunsul este copiat fără ca elevul să încerce să înțeleagă exercițiul, procesul de învățare este practic înlocuit.

„Problema nu este că elevul folosește ChatGPT, ci cum îl folosește. Dacă îi dă exercițiul și copiază răspunsul, evident că nu învață. Dar dacă încearcă singur, iar apoi folosește AI-ul pentru a verifica dacă a rezolvat corect, pentru a înțelege o greșeală sau pentru a vedea o altă metodă, eu chiar recomand acest lucru”, explică profesoara.

Pentru a verifica dacă elevii și-au făcut singuri temele, cadrul didactic le cere periodic să explice cum au ajuns la anumite rezultate. La fiecare lecție, aproximativ zece minute sunt rezervate verificării temei, spune Valentina Samson.

Inteligența artificială poate fi de folos și atunci când o explicație oferită la clasă nu este suficient de clară pentru un elev. Un instrument AI poate prezenta aceeași problemă într-un alt mod, poate explica o etapă sau poate identifica o eroare. Totuși, explicația primită nu înlocuiește exercițiul individual.

Aceeași preocupare este exprimată și de profesoara de biologie Ana Gîțu. Ea spune că elevii trebuie încurajați să-și folosească propria gândire și să nu lase inteligența artificială să parcurgă în locul lor întregul proces de învățare.

„Eu mereu îi încurajez pe copii să-și folosească gândirea și să-și antreneze conexiunile nervoase, pentru ca creierul nostru să funcționeze cât mai bine, trebuie să-l antrenăm prin procesul de învățare și memorare. Dacă nu îl antrenăm, nu mai dezvoltăm aceste conexiuni. De aceea, copilul trebuie să gândească, să deducă singur și să aibă situații în care să ofere singur răspunsul”, afirmă profesoara.

În opinia sa, una dintre principalele probleme apare atunci când elevii primesc răspunsul de-a gata.

”Folosind AI-ul, copilul nu pune gândirea și logica în mișcare. El primește răspunsul de-a gata și conexiunile nervoase nu sunt antrenate. În plus, răspunsurile generate de AI sunt uneori superficiale, incomplete și generalizate. Dacă elevul este pus să analizeze singur, atunci se vede diferența”, mai spune Ana Gîțu.

Utilizarea tot mai frecventă a AI în rândul elevilor a determinat și Ministerul Educației și Cercetării să introducă măsuri pentru folosirea responsabilă a acestor tehnologii. În 2026, MEC, împreună cu UNICEF, a lansat un curs despre inteligența artificială destinat elevilor de gimnaziu și liceu. Programul cuprinde 26 de lecții despre utilizarea responsabilă a AI, verificarea informațiilor și protejarea datelor.

În paralel, pentru cadrele didactice au fost organizate instruiri la care au participat aproximativ 900 de profesori, directori și reprezentanți ai autorităților educaționale.

Potrivit unui sondaj menționat de Ministerul Educației și Cercetării, 88% dintre copiii participanți folosesc inteligența artificială, iar fiecare al doilea elev o utilizează pentru realizarea temelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#AI #chat gbt #educație

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.