Republica Moldova își propune să crească de două ori volumul schimburilor comerciale cu Turcia în următorii 3-4 ani, prin atragerea de noi investiții, extinderea producției și crearea unor locuri de muncă bine plătite. Declarația a fost făcută de premierul Vasile Tofan, după o serie de întrevederi la Istanbul cu reprezentanții unor importante companii și grupuri de investiții din Turcia.

Premierul a discutat cu reprezentanți ai Fiba Group, CoreX, Franklin Templeton, Esas Holding, precum și cu managerii companiilor textile Yeşim, Evkon și Asena. Potrivit lui Tofan, aceste companii asigură deja aproximativ 1.500 de locuri de muncă în Republica Moldova, inclusiv în UTA Găgăuzia.

Un alt subiect abordat la Istanbul a fost dezvoltarea sectorului tehnologic. Tofan a avut o întrevedere cu echipa de management a Bilişim Vadisi, un parc tehnologic din Turcia care găzduiește peste 800 de companii. Experiența acestuia ar putea servi drept model pentru dezvoltarea HiTech Park de la Stăuceni, unul dintre proiectele pe care autoritățile îl văd drept important pentru economia viitorului.

„Moldova este deschisă pentru afaceri”, a transmis premierul oamenilor de afaceri turci, pe care i-a îndemnat să investească în țara noastră și să producă pentru piața europeană. Printre domeniile vizate se numără energia, tehnologia și producția destinată exportului, cu o valoare adăugată cât mai mare.

În prezent, schimburile comerciale dintre Republica Moldova și Turcia depășesc un miliard de euro. Autoritățile își propun ca această cifră să fie dublată în următorii 3-4 ani.

Întrevederile au avut loc în cadrul vizitei lui Vasile Tofan la Istanbul, unde premierul urmează să participe și la tradiționala cursă de înot peste Bosfor, programată pentru duminică, 23 august.

Tofan a declarat că este pentru a patra oară când participă la eveniment și că i-a promis fiului său, care a împlinit 14 ani, că vor traversa Bosforul împreună.

Premierul a spus că participarea la cursă are și o semnificație simbolică pentru Republica Moldova, întrucât traseul începe pe partea asiatică a Istanbulului și se încheie pe partea europeană.

„Pentru țara mea, aceasta este, de asemenea, un fel de călătorie simbolică, pentru că încercăm să ne integrăm strâns țara în Europa”, a declarat Vasile Tofan.

În discursul său, premierul a menționat și comunitatea găgăuză din Republica Moldova, pe care a descris-o drept o punte între Moldova și Turcia, datorită limbii turcice și legăturilor culturale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#intrevederi #turcia #Vasile Tofan

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.