Aproape 70% dintre serviciile publice din Republica Moldova pot fi accesate în format digital. Din cele 636 de servicii publice disponibile, 445 sunt deja digitalizate. Pentru mediul de afaceri, gradul de digitalizare a depășit 80%, în timp ce în cazul serviciilor destinate cetățenilor acesta este de peste 60%.

Potrivit Agenției de Guvernare Electronică, și numărul solicitărilor depuse online este în creștere. În primele șase luni ale anului 2026, 71% dintre cererile pentru servicii publice au fost depuse online, cu șapte puncte procentuale mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.

În total, în perioada ianuarie-iunie 2026 au fost înregistrate 4 518 140 de solicitări. Dintre acestea, 3 208 828, sau 71%, au fost depuse online, iar alte 1 309 312, echivalentul a 29%, au fost depuse la ghișeu.

Digitalizarea serviciilor publice contribuie la reducerea timpului necesar pentru accesarea acestora, a numărului de deplasări la instituții și a costurilor suportate de cetățeni și companii. Numai în anul 2025, utilizarea serviciilor publice digitale a generat economii estimate la peste 853 de milioane de lei, prin reducerea timpului necesar pentru accesarea și prestarea serviciilor.

Toate serviciile publice sunt disponibile în portalul guvernamental unic EVO, evo.gov.md, unde acestea sunt prezentate indiferent de modul în care pot fi accesate – online, hibrid sau la ghișeu.

În prezent, 26 de instituții publice oferă toate serviciile lor în format online. Acestea reprezintă peste 43% din totalul prestatorilor de servicii publice din țară.

Pe portalul EVO, utilizatorii pot verifica pentru fiecare instituție gradul de digitalizare, lista serviciilor disponibile, modalitatea de accesare, inclusiv online, la ghișeu sau prin Centrele Unificate de Prestări Servicii (CUPS), precum și datele de contact.

Autoritățile își propun ca până în anul 2030 să atingă obiectivul de transformare digitală integrală a serviciilor publice, astfel încât acestea să poată fi accesate simplu și de oriunde, fără deplasări inutile la instituții.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Agentia de Guvernare Electronica #servicii publice digitale

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.