Aproape 70% dintre serviciile publice din Republica Moldova pot fi accesate în format digital. Din cele 636 de servicii publice disponibile, 445 sunt deja digitalizate. Pentru mediul de afaceri, gradul de digitalizare a depășit 80%, în timp ce în cazul serviciilor destinate cetățenilor acesta este de peste 60%.

Potrivit Agenției de Guvernare Electronică, și numărul solicitărilor depuse online este în creștere. În primele șase luni ale anului 2026, 71% dintre cererile pentru servicii publice au fost depuse online, cu șapte puncte procentuale mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.

În total, în perioada ianuarie-iunie 2026 au fost înregistrate 4 518 140 de solicitări. Dintre acestea, 3 208 828, sau 71%, au fost depuse online, iar alte 1 309 312, echivalentul a 29%, au fost depuse la ghișeu.

Digitalizarea serviciilor publice contribuie la reducerea timpului necesar pentru accesarea acestora, a numărului de deplasări la instituții și a costurilor suportate de cetățeni și companii. Numai în anul 2025, utilizarea serviciilor publice digitale a generat economii estimate la peste 853 de milioane de lei, prin reducerea timpului necesar pentru accesarea și prestarea serviciilor.

Toate serviciile publice sunt disponibile în portalul guvernamental unic EVO, evo.gov.md, unde acestea sunt prezentate indiferent de modul în care pot fi accesate – online, hibrid sau la ghișeu.

În prezent, 26 de instituții publice oferă toate serviciile lor în format online. Acestea reprezintă peste 43% din totalul prestatorilor de servicii publice din țară.

Pe portalul EVO, utilizatorii pot verifica pentru fiecare instituție gradul de digitalizare, lista serviciilor disponibile, modalitatea de accesare, inclusiv online, la ghișeu sau prin Centrele Unificate de Prestări Servicii (CUPS), precum și datele de contact.

Autoritățile își propun ca până în anul 2030 să atingă obiectivul de transformare digitală integrală a serviciilor publice, astfel încât acestea să poată fi accesate simplu și de oriunde, fără deplasări inutile la instituții.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Agentia de Guvernare Electronica #servicii publice digitale

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.