Reprezentanții Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) nu vor participa la ședința solemnă organizată astăzi, 26 august, la Președinție, cu prilejul celor 35 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Socialiștii spun că vor marca această aniversare alături de cetățeni, în raioanele țării.

Într-un mesaj public, PSRM a calificat evenimentul de la Președinție drept unul al „ipocriziei” și a criticat guvernarea PAS și Președinția.

Socialiștii susțin că actuala guvernare nu are credibilitatea de a se prezenta drept apărătoare a statului și a intereselor cetățenilor. Formațiunea acuză guvernarea PAS că a admis oficial posibilitatea ca Republica Moldova să renunțe la suveranitate, independență și statalitate printr-o eventuală unire cu România.

„Nu vom sta la aceeași masă festivă cu cei care nu cred în viitorul statului Republica Moldova. În aceste zile, vom fi alături de cetățeni, în localitățile țării, pentru a le asculta problemele, a le înțelege preocupările și a le consolida încrederea într-un viitor mai bun, într-o Moldovă suverană, independentă și prosperă”, au transmis reprezentanții PSRM miercuri.

Precizăm că, sedința solemnă este organizată miercuri, 26 august, în sala istorică a clădirii Președinției în care, la 27 august 1991, a fost votată Declarația de Independență.

La eveniment vor fi prezenți președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului Igor Grosu, deputați, membri ai Guvernului și ai Curții Constituționale, reprezentanți ai instituțiilor statului, ai corpului diplomatic, mediului academic și societății civile.

Vor participa și reprezentanți ai Asociației Obștești „Parlamentul Independenței”, care reunește foști deputați ai primului Parlament ales democratic al Republicii Moldova, semnatari și votanți ai Declarației de Independență.

Declarația de Independență a Republicii Moldova a fost adoptată la 27 august 1991, prin votul nominal al celor 278 de deputați ai primului Parlament, după ce zeci de mii de oameni s-au reunit la Marea Adunare Națională din centrul Chișinăului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Maia Sandu #PSRM #refuz #Ședință Președinție

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.