Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a avut o întrevedere cu noua șefă a Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, Natalia Voutova, aflată la începutul mandatului său în Republica Moldova. Grosu i-a urat succes în noua funcție și a evidențiat importanța cooperării de durată dintre Republica Moldova și Consiliul Europei.

În cadrul discuțiilor au fost abordate prioritățile privind continuarea reformelor democratice, consolidarea statului de drept și protejarea drepturilor fundamentale. De asemenea, oficialii au discutat despre sprijinul acordat de Consiliul Europei pentru parcursul european al Republicii Moldova.

„Consiliul Europei ne-a fost alături în procesul de transformare democratică a Republicii Moldova și rămâne un partener important în reformele pe care le facem astăzi. Vrem instituții puternice, o justiție în care oamenii să aibă încredere și o democrație capabilă să reziste presiunilor și ingerințelor externe. Toate acestea sunt esențiale și pentru drumul nostru spre Uniunea Europeană”, a declarat Igor Grosu.

Șeful Legislativului a adăugat, de asemenea, că standardele și expertiza Consiliului Europei sunt importante în procesul de aliniere a Republicii Moldova la normele europene, inclusiv în domenii precum justiția, drepturile omului, buna guvernare și consolidarea instituțiilor democratice. Totodată, oficialii au vorbit despre implementarea Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025-2028 și despre continuarea cooperării strânse dintre Parlament și Oficiul Consiliului Europei la Chișinău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Igor Grosu s-a întâlnit și cu ambasadorul Turciei în Republica Moldova, Uygar Mustafa Sertel, la încheierea mandatului acestuia la Chișinău unde au vorbit despre cooperarea pentru dezvoltarea UTA Găgăuzia.

„Turcia este un partener strategic important al Republicii Moldova, iar Găgăuzia ocupă un loc aparte în această relație. Avem nevoie să lucrăm împreună pentru dezvoltarea regiunii, pentru mai multe oportunități pentru oameni și, foarte important, pentru păstrarea limbii și culturii găgăuze. Trebuie să facem mai mult pentru ca limba găgăuză să fie vorbită, învățată și transmisă noilor generații”, a declarat Grosu.

În cadrul întrevederii, oficialii au discutat despre Colegiul „Recep Tayyip Erdoğan” de la Comrat, unul dintre proiectele importante realizate cu sprijinul Turciei. Grosu a menționat că astfel de investiții trebuie să contribuie la crearea unor perspective mai bune pentru tinerii din autonomie, astfel încât aceștia să poată învăța, munci și construi un viitor acasă.

Interlocutorii au discutat și despre dialogul parlamentar dintre Chișinău și Ankara, care s-a intensificat în ultimii ani prin vizite reciproce și contacte constante între conducerile celor două legislative. Igor Grosu a menționat că diplomația parlamentară poate contribui în continuare la aprofundarea cooperării economice, la atragerea investițiilor și la dezvoltarea proiectelor comune în beneficiul cetățenilor.

La finalul întrevederii, Președintele Parlamentului i-a mulțumit Ambasadorului Uygar Mustafa Sertel pentru contribuția sa la dezvoltarea relațiilor dintre Republica Moldova și Turcia și pentru dialogul deschis avut pe parcursul mandatului său și i-a urat succes în continuarea carierei diplomatice.

#Igor Grosu #întrevedere #Natalia Voutova

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.