Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) informează că a depistat în plantațiile viticole din Republica Moldova organismul dăunător de carantină Grapevine flavescence dorée phytoplasma – agentul fitoplasmatic cunoscută sub denumirea de îngălbenirea aurie a viței-de-vie. Pe teritoriul Uniunii Europene este cunoscută prezența organismului de carantină și este relevant pentru Republica Moldova.

EPPO clasifică agentul patogen drept organism dăunător de carantină A2, iar în Uniunea Europeană acesta este reglementat ca organism de carantină.

„Focarele au fost identificate în urma activităților de supraveghere fitosanitară desfășurate, atât în plantații-mamă destinate producerii materialului săditor, cât și în plantații în rod, pprezența oficială fiind confirmă prin Raport de încercări, eliberat de IP CNSAPSA, Laborator de produse vegetale și produse de uz fitosanitar, desemnat ca laborator de referință.

Agentul patogen este un organism fitoplasmatic cu impact semnificativ asupra sectorului vitivinicol, deoarece se localizează în vasele conducătoare ale viței-de-vie și poate provoca pierderi importante în plantațiile viticole. Agentul patogen este transmis în principal prin insecte-vectoare, în special prin cicada Scaphoideus titanus, precum și prin utilizarea materialului de înmulțire vegetativă infectat”, se arată în comunicatul ANSA.

În scopul gestionării măsurilor fitosanitare, ANSA, în conformitate cu Planul de acțiuni specifice organismului dăunător, Grapevine flavescence doree phytoplasma și vectorului Scaphoideus titanus, a instituit un grupuri de lucru și a întreprins măsuri prin demarcare zone, dispunerea măsurilor de urgență de eradicare focar și eliminarea din plantaii a tufelor afectate.

Totodată, plantațiile—mamă vor fi excluse din Registrul plantațiilor-mamă de viță-de-vie și impuse restricții de mișcare a materialului săditor fără o permisiune oficială.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Recomandări pentru populație și operatorii economici:

Recunoașterea simptomelor: plantele afectate de îngălbenirea aurie pot prezenta îngălbenirea sau înroșirea frunzelor, în funcție de soi, răsucirea marginilor frunzelor, coacerea neuniformă a strugurilor, reducerea vigorii plantei și maturarea incompletă a lemnului. Simptomele pot fi observate în special în perioada de vegetație.
Raportarea imediată: orice suspiciune privind prezența bolii sau a insectei-vectoare Scaphoideus titanus trebuie comunicată subdiviziunilor teritoriale ale ANSA, cu indicarea localității și, dacă este posibil, prezentarea unor fotografii ale plantelor suspecte.
Nu transportați material vegetal suspect: este interzisă deplasarea neautorizată din zona infestată a butașilor, coardelor, altoilor, vițelor sau a altui material de înmulțire vegetativă care poate contribui la răspândirea organismului dăunător.
Utilizați material săditor controlat: procurarea și plantarea viței-de-vie trebuie realizată numai prin utilizarea materialului de înmulțire care respectă cerințele fitosanitare și de certificare aplicabile.
Monitorizarea plantațiilor: producătorii viticoli sunt îndemnați să inspecteze periodic plantațiile și să informeze ANSA despre apariția unor simptome suspecte.

ANSA reamintește că depistarea timpurie, notificarea imediată și aplicarea măsurilor fitosanitare sunt esențiale pentru prevenirea răspândirii îngălbenirii aurii și protejarea sectorului vitivinicol al Republicii Moldova.

#ANSA #laborator #plante

România este principalul susținător al integrării europene a Republicii Moldova, atât prin expertiză tehnică, cât și prin promovarea intereselor Chișinăului la nivelul instituțiilor europene. Declarația a fost făcută de premierul Vasile Tofan într-un interviu pentru Euronews România, în care a vorbit despre stadiul negocierilor de aderare și obiectivul autorităților de a deschide toate cele șase clustere de negocieri până la sfârșitul acestui an.

Șeful Guvernului a mulțumit autorităților de la București pentru sprijinul acordat Republicii Moldova în procesul de integrare europeană. Potrivit acestuia, experiența României, care este membră a Uniunii Europene de aproape două decenii, reprezintă un avantaj important pentru Chișinău în pregătirea reformelor și armonizarea legislației cu standardele europene.

„România este principalul campion al integrării noastre europene. Dincolo de tehnocrația acestei integrări există și o realitate politică și avem nevoie de o voce puternică la masa de negocieri, care să promoveze interesele Republicii Moldova, așa cum face România”, a declarat Vasile Tofan.

Premierul a precizat că sprijinul Bucureștiului se manifestă atât prin furnizarea de experți, cât și prin susținerea intereselor Republicii Moldova în cadrul instituțiilor europene. Expertiza tehnică oferită de România vizează mai multe domenii, inclusiv agricultura, mediul, comerțul și ajutorul de stat.

Potrivit lui Tofan, România este țara care pune la dispoziția Republicii Moldova cei mai mulți experți pentru procesul de aderare, contribuind la pregătirea celor 33 de capitole de negociere.

Chișinăul vrea deschiderea tuturor clusterelor până la sfârșitul anului

În ceea ce privește negocierile de aderare, premierul a declarat că Republica Moldova are deschise patru dintre cele șase clustere și își propune să le deschidă și pe ultimele două până la sfârșitul anului 2026.

Tofan a subliniat că, după deschiderea tuturor clusterelor, progresul fiecărei țări candidate trebuie evaluat în funcție de propriile merite și de reformele realizate.

Întrebat dacă Republica Moldova va solicita decuplarea parcursului său european de cel al Ucrainei, premierul a evitat să prezinte această opțiune drept o prioritate. El a exprimat, în schimb, recunoștință față de Ucraina pentru rezistența în fața agresiunii rusești.

„Noi credem că fiecare țară trebuie să avanseze în bază de merit. Suntem foarte recunoscători Ucrainei pentru sacrificiul de a apăra inclusiv Republica Moldova, dar și întreaga Europă de amenințarea rusească”, a afirmat premierul.

Vasile Tofan a adăugat că Republica Moldova își dorește să avanseze în procesul de aderare împreună cu Ucraina, urmând ca progresul fiecărui stat să fie evaluat în funcție de rezultatele obținute și de îndeplinirea criteriilor europene.