În perioada 17-24 septembrie 2026, Festivalul CHILL – Chișinău Laborator Literar, cel mai mare festival de literatură din Republica Moldova revine la Chișinău, transformând capitala într-un spațiu internațional dedicat literaturii contemporane. Festivalul reunește scriitori, traducători, editori și cititori din țară și din străinătate pentru lecturi, dialoguri, lansări de volume și întâlniri dedicate cărții. Pe lângă programul literar, CHILL propune și evadări către film, teatru, arte vizuale, muzică, turism cultural și educație, ca accente complementare ale experienței culturale. Anul acesta CHILL devine un festival-umbrelă pentru dialogul dintre ilo – international literature festival odesa și FILIT Chișinău, care se vor întâlni în capitala Republicii Moldova, consolidând rolul acesteia ca spațiu al dialogului dintre Est și Vest și al solidarității culturale europene.

Pentru international literature festival odesa (ilo), ediția din 2026 reprezintă cea de-a patra ediție organizată în exil. După edițiile desfășurate la Batumi, București și Cracovia, ilo își continuă parcursul la Chișinău – un oraș aflat la doar câteva ore de mers cu mașina de Odesa și devenit un punct important de dialog cultural între Republica Moldova, Ucraina, România și Europa.

Parteneriatul dintre Festivalul CHILL, FILIT – Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Chișinău
și international literature festival odesa (ilo) creează o nouă rețea literară transfrontalieră, devenind astfel un instrument al dialogului european și o formă de solidaritate într-un moment în care războiul și granițele politice încearcă să fragmenteze continentul.

Discursul inaugural al festivalului va fi susținut de poetul și eseistul polonez Tadeusz Dąbrowski, care va vorbi despre rolul și responsabilitatea literaturii în secolul XXI.

Printre invitații internaționali se numără Julija Cimafiejeva (Belarus), Alhierd Bacharevič (Belarus), Radka Denemarková (Cehia), Tadeusz Dąbrowski (Polonia), Marta Czarnecka (Polonia), José Luís Peixoto (Portugalia), Andrei Kurkov (Ucraina), Lyuba Yakimchuk (Ucraina), Sergey Loznitsa (Ucraina/ Germania), Maya Dimerli (Ucraina), Taya Naydenko (Ucraina), Olena Iliasova (Ucraina), Maria Apriatova (Ucraina), Vladyslava Ilyinska (Ucraina), Mykhailo Kutsak (Ucraina), Ingo Schulze (Germania), Nestan Nene Kvinikadze (Georgia), Kim Suji Kwock (Regatul Unit), Johan Öberg (Suedia) și Alexander Rubel (Germania).

România va fi reprezentată de Cătălin Striblea, Cătălin Ștefănescu, Diana Popescu, Adrian Christescu, Eli Bădică, Răzvan Pop, Radu Paraschivescu, Dan Lungu, Victor Cobuz, Adrian Botez, Varujan Vosganian și Simona Epure.

Din Republica Moldova vor participa Adrian Lungu, Alexandru Corduneanu, Alexandru Lupușor, Anetta Dabija, Diana Mihuță, Dumitru Crudu, Iulian Ciocan, Iulian Fruntașu, Ivan Pilchin, Larisa Turea, Lucica Ciocan, Maria Ivanov, Maria Pilchin, Mihaela Iorgu, Mircea V. Ciobanu, Natalia Blanari, Nicolae Negru, Olesea Galușca, Teo Chiriac, Vasile Munteanu, Virgil Botnaru, Vitalie Ciobanu, Valeria Suruceanu, Svetlana Pociumban, Valentina Iusuphodjaev, Cristina Plataș, Elena Calarașan.

Un program construit în jurul dialogului cultural

Programul CHILL este conceput ca un spațiu în care literatura circulă între orașe, limbi și forme de artă, iar fiecare eveniment deschide un nou canal de dialog între invitați, public și comunitățile culturale reprezentate. Zilele tematice ale festivalului, dedicate muzicii, filmului și teatrului, nu delimitează rigid domeniile, ci le pun în relație, astfel încât literatura să poată dialoga cu memoria, cinematografia, arhitectura, patrimoniul, jurnalismul și artele spectacolului.

Programul va debuta la Teatrul Fără Nume cu ceremonia de deschidere, discursul inaugural al lui Tadeusz Dąbrowski și de o seară literară cu Radka Denemarková și José Luís Peixoto, moderată de Diana Popescu.

În ziua dedicată muzicii (18 septembrie), literatura va fi pusă în dialog cu experiența războiului, cu memoria și cu formele contemporane de transmitere a mărturiei. Programul va include o întâlnire cu Andrei Kurkov, pornind de la volumul The Last Diary, precum și prezentări de carte semnate de Radka Denemarková și José Luís Peixoto, în dialog cu moderatori și actori din Republica Moldova și România.

Un loc central îl ocupă Trenul Literaturii, concept dezvoltat de CHILL, care conectează nu doar spații, ci și oameni, istorii și culturi. Călătoria va fi urmată de o întâlnire la Castel Mimi, dedicată temei „Chișinău – locul de întâlnire dintre Est și Vest”. Dialogul va fi moderat de Andrei Kurkov, iar printre participanți se numără Iulian Ciocan, Nestan Nene Kvinikadze, Varujan Vosganian și Marta Czarnecka.

Ziua dedicată filmului (19 septembrie) va extinde dialogul dintre literatură și cinematografie prin proiecțiile filmelor Two Prosecutors și Babyn Yar, urmate de discuții cu regizorul Sergey Loznitsa, moderate de Valentina Iusuphodjaev.

Publicul va putea participa la seri de lectură și poezie cu Lyuba Yakimchuk, Julija Cimafiejeva, Tadeusz Dąbrowski, José Luís Peixoto, Radu Paraschivescu și Ingo Schulze, precum și la întâlniri dedicate discursului poetic în timp de război, poeziei contemporane din Odesa și literaturii în condiții de criză.

În timpul festivalului va fi amenajat un spațiu CHILL Zone unde se vor desfășura sesiuni de yoga literară și DEAR – Drop Everything And Read.

Ziua teatrului (20 septembrie) va continua explorarea relațiilor dintre literatură, artele spectacolului, spațiul urban și memorie. Programul va include un tur al Chișinăului interbelic, ghidat de Adrian Lungu, care va invita participanții să redescopere orașul prin intermediul clădirilor și al fostelor sale spații culturale. De asemenea, vor fi analizate conexiunile dintre Odesa și Iași în cadrul rețelei UNESCO Cities of Literature, precum și modalitățile prin care orașele își valorifică patrimoniul cultural ca resursă pentru dialog și cooperare internațională. Seara se va încheia cu o întâlnire cu scriitorul german Ingo Schulze, eveniment ce va îmbina dialogul literar cu o reprezentație de arte ale spectacolului, creând un spațiu de întâlnire între
literatură, scenă și public.

În aceeași zi, la Muzeul de Istorie al orașului Chișinău, va fi prezentat proiectul Saving Cultural Heritage, alături de expoziția realizată de Fundația [KSA:K] – VYTYNANKI REALITY, coordonată de artista ucraineană Olga Kashimbeckova și curatoriată de Lilia Dragneva și Daniel Caldare. Expoziția explorează, prin reinterpretarea tradiției ucrainene a vytynankăi, teme precum protecția, fragilitatea și reconstrucția în contextul războiului.

Dimensiunea artistică a festivalului va fi completată de o serie de ateliere profesionale care vor reuni editori, traducători, jurnaliști și manageri culturali din Republica Moldova și România. Aceste întâlniri vor aborda circulația literaturii, traducerea, editarea, presa culturală și cooperarea dintre instituțiile culturale. Printre participanți se numără Olesea Gălușcă, Eli Bădică, Adrian Botez, Adrian Christescu, Lucica Ciocan, Mircea V. Ciobanu, Radu Paraschivescu, Ivan Pilchin, Diana Popescu, Dumitru Crudu, Victor Cobuz și Vitalie Ciobanu.

Prin această structură, CHILL nu propune o succesiune de evenimente izolate, ci un program în care ideile, oamenii și formele artistice se transferă constant dintr-o zonă în alta. Literatura devine astfel punctul de plecare pentru dialoguri despre film, muzică, teatru, arhitectură, patrimoniu, război și responsabilitate civică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#Chisinau #Festival Chill #festival de literatura

Noua Lege privind protecția datelor cu caracter personal, care a intrat în vigoare la 23 august, vine cu reguli mai stricte pentru instituții și companii, dar și cu drepturi suplimentare pentru cetățeni. Expertul în domeniul protecției datelor Sergiu Bozianu explică ce informații sunt considerate date personale, când poate fi refuzată copia buletinului, ce facem în cazul apelurilor comerciale nedorite și unde sunt limitele utilizării camerelor video.

Potrivit lui Bozianu, datele cu caracter personal nu înseamnă doar numele, adresa sau informațiile din buletin. În această categorie pot intra numărul de telefon, numărul automobilului, locul de muncă, salariul sau orice alt identificator care poate duce la identificarea unei persoane.

„Pornim de la noțiunile simple: numele și prenumele, adresa de domiciliu, datele din buletinul de identitate sau din noua carte de identitate. Dar sunt și alte date, cum ar fi numărul de telefon, numărul automobilului, locul de muncă, salariul sau orice calificativ care identifică sau poate duce la identificarea unei persoane fizice”, a explicat expertul.

Una dintre cele mai frecvente probleme este solicitarea copiei actului de identitate. Bozianu spune că oamenii trebuie să întrebe de ce sunt necesare aceste date și dacă există un temei legal pentru colectarea lor.

„Copia buletinului nu se transmite nici într-un caz. Cine vă cere copia buletinului, apelați la poliție”, a declarat acesta.

Expertul atrage atenția că instituțiile și companiile nu pot colecta date în exces doar pentru că au posibilitatea tehnică de a le păstra în siguranță.

„Protecția datelor presupune o responsabilitate mai mare din partea celor care colectează”, a spus Bozianu.

Acesta dă exemplul unui magazin care solicită datele din buletin atunci când cumpărătorul procură un televizor și i se spune că informațiile sunt necesare pentru certificatul de garanție. În opinia expertului, trebuie verificat dacă aceste date sunt într-adevăr necesare.

„TalonuI de garanție se emite pe persoana fizică? Persoana fizică e în garanție sau televizorul?”, a exemplificat Bozianu.

Amenzi de până la două milioane de lei

Noua legislație transpune în Republica Moldova principiile Regulamentului general privind protecția datelor din Uniunea Europeană, cunoscut drept GDPR. Una dintre principalele schimbări vizează sancțiunile, care pot ajunge, în cazul agenților economici, până la două milioane de lei sau până la 2% din venitul total realizat în anul precedent, fiind aplicată limita mai mare.

„Vorbim despre creșterea exponențială a sancțiunilor, până la 2 milioane de lei sau până la 2% din venitul total pe anul precedent în cazul agenților economici”, a explicat expertul.

Legea extinde și drepturile persoanelor. Pe lângă dreptul de acces la date, informare, opoziție și alte drepturi deja existente, apar dreptul la portabilitatea datelor și dreptul la restricționarea prelucrării acestora.

Ce facem dacă primim apeluri comerciale nedorite

Bozianu spune că o companie nu poate folosi automat datele unei persoane pentru a-i trimite oferte sau a o suna cu mesaje comerciale.

„În cazul în care eu nu am cerut nimănui să mă deranjeze, eu nu am nevoie de servicii și pe mine mă sună și îmi spune: nu doriți servicii de internet, nu doriți fitness, în toate aceste cazuri este o încălcare și noi avem dreptul să le cerem să șteargă datele”, a declarat expertul.

Persoanele care consideră că datele lor sunt prelucrate ilegal se pot adresa Centrului pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și pot solicita verificarea situației.

Camerele video nu pot filma orice

O atenție specială trebuie acordată și camerelor de supraveghere. Potrivit expertului, acestea nu trebuie orientate spre proprietatea vecinilor, ferestrele locuințelor sau alte spații care nu sunt necesare pentru scopul declarat al supravegherii.

„Nu ai dreptul să filmezi în fereastra omului”, a spus Bozianu.

El susține că problema este una frecventă, inclusiv în blocurile de locuințe.

„Probabil că camerele video este produsul numărul 1 care încalcă dreptul la viața privată. Aceste mijloace nu pot filma spațiu public, dar ele filmează. Aceste camere nu pot înregistra audio, dar ele înregistrează”, a explicat expertul.

Dacă o persoană constată că o cameră îi afectează viața privată, poate solicita remedierea situației sau poate depune o plângere la autoritatea pentru protecția datelor.

Mai multe reguli de respectat pentru firme

Companiile care prelucrează volume mari de date sau informații care implică riscuri sporite pentru viața privată vor trebui, în anumite situații, să desemneze un responsabil cu protecția datelor.

De asemenea, în cazul unui incident de securitate, entitatea responsabilă va trebui să notifice autoritatea de protecție a datelor în cel mult 72 de ore.

Bozianu recomandă companiilor să înceapă printr-un audit al modului în care colectează și utilizează datele.

„Primul lucru, inventarierea procesurilor: trebuie să fac un audit de conformitate pe fluxuri. Doi, dacă este opozabil – desemnarea persoanei responsabile cu protecția datelor. Trei: trebuie să identificăm lacune și să venim cu măsuri de remediere”, a explicat expertul.

Noua legislație acordă și autorității de protecție a datelor atribuții mai largi de supraveghere și control, inclusiv posibilitatea de a solicita mandat judecătoresc pentru accesul în anumite spații unde sunt prelucrate date, atunci când accesul este împiedicat și există riscuri pentru drepturile fundamentale ale persoanelor.

Mai multe datlii aflati din interviul Realitatea.