Directorul CIA, John Ratcliffe, ar fi propus organizarea unei întâlniri trilaterale între președintele american Donald Trump, liderul rus Vladimir Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în timpul vizitei sale secrete la Moscova de la începutul acestei săptămâni. Potrivit unor surse, demersul face parte din eforturile administrației Trump de a relansa negocierile de pace și de a găsi o soluție pentru încheierea războiului din Ucraina, transmite adevărul.ro.

Vizita lui Ratcliffe la Moscova, prima de acest fel de când a preluat conducerea CIA, a inclus întâlniri cu șeful serviciului rus de informații externe SVR, Serghei Narîșkin, și cu directorul FSB, Alexander Bortnikov.

Potrivit surselor citate de Axios, unul dintre obiectivele deplasării a fost să afle dacă oficialii ruși din domeniul informațiilor îl pot convinge pe Vladimir Putin să revină la negocierile mediate de Statele Unite. CIA nu a comentat informațiile, iar Donald Trump a descris anterior vizita drept o misiune „de rutină”.

Zelenski, informat despre propunerea unui summit

Oficialii americani l-au informat vineri, 28 august, pe Volodimir Zelenski despre discuțiile purtate de Ratcliffe la Moscova și despre propunerea privind un summit între cei trei lideri. Ideea unei întâlniri Trump-Putin-Zelenski nu este nouă: administrația americană a mai încercat să o promoveze, Zelenski fiind de acord, în timp ce Putin a respins-o.

Sursele citate de Axios susțin că Ratcliffe a prezentat, de asemenea, oficialilor ruși o evaluare pesimistă a situației de pe front și a încurajat Moscova să ajungă la un acord înainte ca situația să se agraveze. Directorul CIA ar fi ajuns la concluzia că Alexander Bortnikov poate fi un interlocutor constructiv și ar putea contribui la reluarea eforturilor diplomatice.

Kievul rămâne sceptic în privința intențiilor Moscovei

În timp ce Washingtonul încearcă să repornească negocierile, oficialii ucraineni rămân sceptici în privința intențiilor lui Vladimir Putin. Kievul susține că deține informații potrivit cărora Rusia pregătește o nouă escaladare militară.

Pavlo Palisa, adjunctul șefului de cabinet al lui Zelenski, a declarat vineri că Putin ar fi ordonat armatei ruse să pregătească mai multe scenarii pentru o posibilă ofensivă în nordul Ucrainei, cu Kievul și regiunea Cernihiv printre zonele considerate importante.

Negocierile dintre Rusia și Ucraina, mediate de administrația Trump, sunt suspendate din februarie, iar până acum s-au înregistrat puține progrese.

Trimișii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au purtat în ultimele luni discuții separate cu negociatorii ruși și ucraineni, în încercarea de a identifica o cale către reluarea dialogului. Potrivit oficialilor ucraineni, negocierile ar putea fi reluate în septembrie.

Zelenski a mulțumit recent Statelor Unite pentru modul în care gestionează dialogul cu Moscova și a afirmat că administrația Trump promovează o abordare realistă în privința măsurilor necesare pentru încheierea războiului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Donald Trump #reuniune trilaterala #Vladimir Putin #Volodimir Zelenski

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.