Protagonista videoclipului publicat de StopHam, care pronunța expresia „om uspeșnîi”, devenită virală, cere ștergerea materialelor care o vizează. Mesajul a fost transmis prin intermediul avocatei Cristina Mihalachi, care îi reprezintă interesele.

Jurista afirmă că a transmis deja mai multe somații și a cerut celor care au publicat și distribuit video prin care poate fi identificată imaginea și vocea persoanei să le șteargă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Am solicitat ștergerea acestora, inclusiv a copiilor, repostărilor și materialelor derivate, precum și încetarea oricărei redistribuiri. Mesajul este cât se poate de clar: distribuirea imaginii și vocii persoanei fără consimțământul acesteia este ilegal! Începând cu momentul în care notificările au fost transmise, iar destinatarii au posibilitatea de a le accesa, nimeni nu mai poate invoca lipsa de cunoaștere a opoziției persoanei vizate. Orice continuare a publicării sau redistribuirii va fi făcută cu deplina cunoștință a solicitărilor formulate.

Drepturile la imagine, voce, viață privată și protecția datelor cu caracter personal nu sunt negociabile. Iar acolo unde solicitările legale sunt ignorate, vor urma sancțiuni”, afirmă avocata.

Mihalachi susține că a sesizat deja Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, urmând să fie depuse și alte plângeri.

#meme #om uspeșnîi #sanctiuni #ștergere #video

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.