Mănușile medicale, prezervativele, tampoanele, absorbantele și cupele menstruale riscă să fie taxate cu TVA de 20% începând cu anul 2027, după ce aceste produse nu mai figurează în lista bunurilor pentru care proiectul noii politici fiscale păstrează cota redusă de 8%, transmite BANI.MD. Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham) cere Ministerului Finanțelor să reintroducă expres aceste categorii în lista produselor taxate cu 8%.

Potrivit poziției AmCham asupra celei de-a doua versiuni a proiectului politicii fiscale și vamale pentru 2027, cota redusă de TVA de 8% este menținută pentru medicamente și pentru o serie de dispozitive medicale, consumabile, produse de diagnostic și dezinfectanți. Din lista actualizată au dispărut însă pozițiile tarifare care includ mănușile folosite în medicină, chirurgie, stomatologie și medicina veterinară, precum și prezervativele. AmCham solicită aplicarea cotei de 8% și pentru tampoane, absorbante zilnice și cupe menstruale.

În lipsa includerii în lista produselor cu cotă redusă, asupra acestora ar urma să fie aplicată cota standard de TVA de 20%. AmCham estimează că majorarea TVA de la 8% la 20%, în condițiile menținerii aceluiași preț net, ar determina o creștere cu 11,11% a prețului final.

În cazul mănușilor medicale, organizația avertizează că acestea sunt consumabile indispensabile pentru prevenirea infecțiilor și siguranța actului medical. La un buget neschimbat, instituțiile medicale ar putea cumpăra cu aproximativ 10% mai puține mănuși. AmCham remarcă și o situație pe care o consideră neuniformă: seringile, acele, cateterele și dezinfectanții utilizați în aceleași proceduri ar continua să beneficieze de TVA de 8%, în timp ce mănușile ar ajunge la 20%.

Critici sunt formulate și în privința prezervativelor. AmCham arată că acestea au atât rol contraceptiv, cât și de prevenire a HIV și a altor infecții cu transmitere sexuală. Organizația amintește că, potrivit datelor Ministerului Sănătății pentru 2024, în două programe de prevenire finanțate din sursele Fondului Global și CNAM au fost distribuite peste 1,25 milioane de prezervative.

Majorarea TVA ar crește costurile acestor programe și ar reduce numărul de produse care pot fi cumpărate din aceleași bugete. În același timp, proiectul menține TVA de 8% pentru preparatele contraceptive, dar nu și pentru prezervative, deși acestea au suplimentar rol de protecție împotriva infecțiilor cu transmitere sexuală.

AmCham contestă și aplicarea cotei standard asupra produselor de igienă feminină. Tampoanele, absorbantele și cupele menstruale sunt descrise drept produse de strictă necesitate, iar trecerea de la TVA de 8% la 20% ar determina, potrivit calculelor organizației, aceeași scumpire de 11,11% a prețului final.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În argumentarea sa, AmCham invocă și situația din Uniunea Europeană. Pentru produsele menstruale sunt aplicate cote de TVA de 0% în Irlanda, Cipru și Malta, 3% în Luxemburg, 4% în Spania, 5% în Polonia, 5,5% în Franța și 7% în Germania. Directiva europeană în domeniul TVA permite statelor să aplice cote reduse atât produselor utilizate pentru contracepție, cât și celor destinate protecției sanitare feminine.

AmCham solicită, în consecință, ca mănușile medicale, prezervativele, tampoanele, absorbantele și cupele menstruale să fie incluse expres în lista bunurilor pentru care se aplică în continuare TVA de 8%.

#2027 #absorbante #prezervative #Taxare #TVA

Republica Moldova nu are încă un cadru legislativ care să permită producerea și asamblarea dronelor de interceptare, necesare pentru consolidarea capacităților de apărare. Un proiect de lege este în curs de elaborare de către Ministerul Dezvoltării Economice și instituțiile de forță, însă procesul avansează greu. Declarațiile au fost făcute de președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, la o emisiune de la Radio Moldova.

Potrivit deputatului, legislația actuală este restrictivă și nu permite dezvoltarea unei industrii de apărare care să contribuie la protejarea spațiului aerian al țării. Carp a subliniat că neutralitatea Republicii Moldova nu înseamnă renunțarea la consolidarea capacităților proprii de apărare.

„Ai la hotar un război de 5 ani de zile, se schimbă structura și războiului, deci în genere, se schimbă și din punct de vedere tehnic, din punct de vedere militar, tactic și așa mai departe, iar tu nu te adaptezi la noile cerințe. Noi suntem abia la etapaîn care se elaborează un proiect de legi, din păcate tare greu și complicat”, a punctat Carp.

Deputatul a explicat că noul cadru legislativ trebuie să stabilească inclusiv reguli clare privind producerea echipamentelor cu utilizare duală, civilă și militară, precum și trasabilitatea componentelor și a produselor finite. Aceste garanții sunt necesare pentru a preveni ajungerea echipamentelor în zone de conflict sau utilizarea lor în scopuri neautorizate.

După adoptarea legii, următoarea etapă ar urma să vizeze elaborarea unei strategii privind dezvoltarea industriei de apărare, identificarea partenerilor și stabilirea unor posibile locații de producție. Potrivit lui Carp, asemenea unități ar trebui amplasate în afara zonelor urbane, cu respectarea cerințelor de securitate.

Președintele comisiei parlamentare a atras atenția și asupra capacităților limitate ale Republicii Moldova de a interveni în cazul survolării neautorizate a spațiului aerian. El a explicat că țara nu dispune de mijloacele necesare pentru a intercepta dronele care zboară cu viteze mari, inclusiv aparatele propulsate cu reacție.

În ceea ce privește protecția infrastructurii critice, inclusiv a celei energetice, Carp a afirmat că există anumite capacități de intervenție, însă acestea sunt limitate. Unele informații despre măsurile de protecție nu pot fi făcute publice din motive de securitate.

Deputatul a mai criticat întârzierea implementării sistemului de alertă pentru situații de urgență MdAlert. Potrivit lui, procedurile de achiziție publică și contestațiile au întârziat implementarea acestuia.

„Până la etapa actuală, încă nu aveam MD-Alert pusă în aplicație și va fi abia la anul viitor, asta în condiția că noi avem un război la hotar de 5 ani de zile. Dronele survolează spațiu aerian practic odată la 2-3 zile, în ultimul timp, iar în weekend sunt mai des pentru că au loc atacurile mai intense, asupra Ucrainei și noi nu avem MD-Alert în funcție”, a declarat deputatul.

Lilian Carp a menționat și necesitatea unei hărți digitale a adăposturilor de protecție civilă, care să le permită cetățenilor să identifice rapid cel mai apropiat loc sigur în cazul unei situații de criză. În opinia deputatului, situația adăposturilor din municipiul Chișinău este relativ mai bună decât în alte localități, însă, în teritoriu, capacitățile sunt în continuare limitate.