Fermierii ucraineni au transportat în luna august de patru ori mai puține cereale decât estimau autoritățile de la Chișinău atunci când au decis reducerea tarifului de transport. În total, au tranzitat țara 18.000 de tone, pentru care firmele din țara vecină au plătit taxe de 7,9 milioane de lei, scrie Europa Liberă.

Fermierii ucraineni plătesc în jur de 20 de franci elvețieni (în jur de 430 de lei) pentru fiecare tonă de mărfuri agricole pe care o transportă pe căile ferate din R. Moldova.

Suma a fost redusă la jumătate de Guvernul de la Chișinău pe 12 august, stârnind îngrijorări din partea fermierilor autohtoni cu privire la eventuale blocaje care ar putea apărea pe calea ferată.

Însă calculele Executivului – că în august vor trece până la o mie de vagoane cu grâne – nu s-au concretizat.

Calea Ferată din Moldova (CFM) a anunțat că în luna august au fost transportate în regim de tranzit 18.019 tone de linte, grâu, orz, rapiță și ulei de floarea-soarelui. Conform calculelor Europei Libere, ar fi vorba de aproximativ 260 de vagoane.

Șeful CFM, Serghei Cotelnic, a confirmat pentru Europa Liberă că toate cele 18.000 de tone transportate pe cale feroviară în august fac parte din înțelegerea cu Ucraina.

În aceeași perioadă, fermierii moldoveni au transportat pe calea ferată în jur de 28 de mii de tone de marfă, pentru care au plătit 15,30 CHF/tonă (320 de lei). Adică un total de aproximativ 9,2 milioane de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Cereale #Republica Moldova #tranzit #Ucraina

Uniunea Europeană a renunțat să formeze un grup de experți pentru a-și consolida apărarea, după opoziția exprimată de mai multe țări, printre care Italia, au declarat luni surse diplomatice, transmite AFP, potrivit Agerpres.

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a anunțat săptămâna trecută în Irlanda formarea unui grup de experți la înalt nivel, provenind, printre altele, din Ucraina sau Marea Britanie, pentru a reflecta asupra modalităților de consolidare a apărării europene.

Inițiativa, care urma să se concretizeze luni printr-o primă întâlnire a acestui grup, a fost anulată în ultimul moment din cauza reținerilor Italiei, căreia i s-au alăturat Franța și Germania, a precizat un oficial european sub protecția anonimatului.

„Unele state membre au considerat că deocamdată aceasta nu este cea mai bună cale de urmat”, a precizat oficialul. „Căutăm noi posibilități de a angaja dialogul cu statele membre. Diagnosticul nu s-a schimbat: Europa trebuie să obțină rezultate mai rapid în materie de apărare”, a adăugat el.

UE urmărește să își consolideze apărarea în fața amenințării ruse și a riscului unei dezangajări a Statelor Unite în Europa, dar cele 27 de state membre țin în continuare la propriile prerogative în această chestiune.

Anularea acestei inițiative este un eșec pentru Kallas, care se confruntă deja cu apeluri de a reforma diplomația europeană, pe care unele capitale europene, inclusiv Paris și Berlin, o consideră ineficientă.