Adunarea Generală a ONU va vota vineri, 4 septembrie, o rezoluție pentru adoptarea unei noi variante a hărții lumii, care să reflecte dimensiunea „reală” a continentului african. În prezent, actualele hărți globale folosesc așa-numita „proiecție Mercator”, în care Africa e aproape la fel de mare cât Groenlanda, deși continentul african e, în realitate, de 14 ori mai mare, scrie Antena3.ro.

Rezoluția a fost inițiată de Togo și susținută de un număr neprecizat de state membre ale Uniunii Africane, un grup care numără, în total, 54 de țări de pe continentul african.

„Nu e vorba despre o chestiune politică, ci una strict științifică, deoarece există o dovadă științifică și cu toții trebuie să acceptăm realitatea”, a spus ministrul de Externe al Togo, Robert Dussey.

Potrivit sursei citate, rezoluțiile ONU nu sunt, de regulă, obligatorii. Un eventual vot favorabil în acest caz ar duce însă la o actualizare a programelor școlare și a noilor tehnologiilor de cartografiere, în condițiile în care actuala proiecție Mercator e folosită la scară globală, peste tot în lume. Aceasta a fost introdusă de cartograful flamand Gerardus Mercator încă din anul 1569, pentru navigație. După aproape cinci secole, acest tip de proiecție cartografică a rămas standardul mondial după care sunt realizate hărțile.

Totuși, acest tip de proiecție face ca regiunile de lângă Ecuator să pară mai mici decât sunt în realitate, în timp ce zonele aflate la latitudini mari (precum Groenlanda) să pară mult mai mari decât în realitate.

Ca urmare a acestei erori, criticii proiecției Mercator susțin că acest tip de hărți susțin „colonialismul cartografic” și sprijină „stereotipurile occidentale” legate de Africa și că „minimizează” zonele ecuatoriale și sudice, în timp ce „măresc” substanțial țările din emisfera nordică.

„Ai putea pune SUA, China, India, Japonia, Mexic și aproape întreaga Europă în Africa, și tot îți mai rămâne loc”, se precizează într-o petiție din cadrul campaniei #Correct TheMAp („Corectează harta”). Campania a strâns peste 11.000 de semnături și a fost sprijinită de Uniunea Africană, ceea ce a dus la inițierea rezoluției ONU de către Togo.

Astfel, susținătorii ideii de schimbare a hărților Mercator spun că aceasta va contribui la schimbarea percepțiilor asupra Africii și la „decolonizarea” programelor școlare la nivel global.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#harta lumii #o noua varianta #ONU #vot

Nivelul apei continuă să scadă în lacurile de acumulare Novodnestrovsk și Stânca-Costești, din cauza debitelor mici și a lipsei precipitațiilor. În ultima săptămână, în ambele lacuri a intrat mai puțină apă decât a fost deversată în Nistru și Prut.

În perioada 28 august – 3 septembrie, în lacul Novodnestrovsk din Ucraina au intrat, în medie, 33 de metri cubi de apă pe secundă. În același timp, în Nistru au fost deversați 60 de metri cubi pe secundă.

Din această cauză, nivelul apei din lac a scăzut cu 25 de centimetri și a ajuns la 111,72 metri. Potrivit autorităților, principalul motiv este lipsa ploilor în partea de sus a bazinului Nistrului.

Și în lacul Stânca-Costești situația este similară. În aceeași perioadă, aici au intrat în medie 14 metri cubi de apă pe secundă, iar în Prut au fost deversați 26 de metri cubi pe secundă. Nivelul apei din lac a scăzut astfel cu încă 28 de centimetri și a ajuns la 83,38 metri, anunță ministrul Mediului.

Autoritățile le cer oamenilor să folosească apa cu grijă, deoarece situația rămâne dificilă și în perioada următoare.

În același timp, sunt înlăturate barajele și construcțiile ilegale care împiedică circulația apei. Autoritățile continuă și lucrările de curățare și decolmatare a albiilor râurilor și verifică starea infrastructurii hidrotehnice.

Republica Moldova se confruntă cu o secetă severă, iar din 28 iulie este în vigoare stare de alertă hidrologică. În ultimele luni, Comisia Nistreană s-a întrunit de mai multe ori și a decis reducerea debitului de apă deversat din lacul Novodnestrovsk către Republica Moldova. Ultima dată, la 27 august, Chișinăul și Kievul au convenit ca, timp de două săptămâni, debitul să fie menținut la 60 de metri cubi pe secundă, după ce Ucraina a propus reducerea acestuia la 50 de metri cubi pe secundă.