O statuetă veche de sute de ani, cumpărată cu doar o liră de la un târg de vechituri din Marea Britanie, ar putea ajunge să fie vândută cu până la 12.000 de euro la licitație, transmite antena3.ro.

Micul obiect reprezintă un câine sculptat în jad negru și verde și are o lungime de aproximativ 8,5 centimetri. Specialiștii cred că statueta datează de la sfârșitul secolului al XIV-lea sau începutul secolului al XV-lea, din primii ani ai dinastiei Ming.

Statueta era într-o cutie, pe o tarabă

Descoperirea a avut loc în urmă cu aproximativ două luni, la un ”car boot sale”, un tip de târg foarte popular în Marea Britanie, unde oamenii vând obiecte vechi sau lucruri de care nu mai au nevoie.

Cumpărătorul a ajuns la târg aproape de prânz, mult mai târziu decât ora la care pasionații de astfel de chilipiruri obișnuiesc să vină. Pe una dintre tarabe, într-o cutie, se afla și mica statuetă.

Deși nu atrăgea în mod deosebit atenția, obiectul s-a dovedit a fi mult mai valoros decât prețul plătit pentru el.

Câinele de jad ar putea avea aproape 650 de ani

Statueta are forma unui câine așezat, cu capul întors spre spate, în timp ce picioarele și coada sunt strânse sub corp. Este realizată dintr-o piatră cu nuanțe de verde și negru.

Charles Hanson, reprezentantul casei de licitații Hansons Auctioneers, spune că piesa ar fi un exemplu important de jad chinezesc și estimează că ar putea proveni din perioada 1380-1420.

„Este un câine chinezesc din jad, din perioada târzie a dinastiei Song sau începutul dinastiei Ming”, a explicat acesta.

Potrivit specialistului, mai multe elemente ale obiectului au contribuit la stabilirea vechimii sale.

Vânzătorul bănuia că este jad

Chiar și persoana care a vândut statueta pare să fi intuit că obiectul nu era unul obișnuit. Aceasta știa că este posibil să fie confecționat din jad și avea suspiciuni că ar putea fi vechi.

Problema a fost că nimeni nu pare să fi realizat cât de veche și importantă ar putea fi piesa.

„Este un jad chinezesc important”, a spus Charles Hanson, care consideră că obiectul cumpărat cu doar o liră ar putea aduce până la 12.000 de euro la licitație.

Statueta urmează să fie scoasă la vânzare la Hansons Auctioneers, în Etwall, Derbyshire.

Jadul avea o semnificație specială în China

Povestea obiectului nu ține însă doar de valoarea sa financiară. Jadul a avut de-a lungul secolelor o importanță aparte în cultura chineză, fiind considerat o piatră cu proprietăți mistice și asociat cu norocul.

Specialistul britanic a descris jadul drept o substanță „mistică și magică” în societatea chineză și a subliniat că animalele sculptate în piatră sunt și astăzi apreciate și colecționate.

Statueta prezintă câteva zgârieturi, însă acestea nu îi diminuează în mod decisiv interesul pentru colecționari, mai ales având în vedere vechimea estimată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#caine #licitatie #Marea Britanie #statuie

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.