Președintele României, Nicușor Dan, a convocat pentru luni, 7 septembrie 2026, o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Reuniunea va avea loc la Palatul Cotroceni, începând cu ora 15:00, scrie tvrinfo.ro.

Pe agenda ședinței se află mai multe documente și programe strategice privind securitatea națională și apărarea României.

Planul de înzestrare a Armatei României pentru următorii 10 ani

Unul dintre principalele subiecte care vor fi analizate este Planul de înzestrare a Armatei României 2027-2036.

Documentul vizează direcțiile de dezvoltare și modernizare a capacităților militare ale României în următorul deceniu, într-un context regional marcat de provocări de securitate.

Tot pe ordinea de zi se află și Programul „Armata României 2044”, care urmărește stabilirea unor obiective pe termen lung pentru dezvoltarea și transformarea Forțelor Armate.

România și programul SAFE

Membrii CSAT vor analiza și un document privind implementarea în România a programului SAFE, aprobat în cadrul unei ședințe de lucru interinstituționale desfășurate la 13 august 2026.

SAFE este unul dintre instrumentele europene dedicate consolidării capacităților de apărare și dezvoltării industriei europene de profil.

Discuțiile din cadrul CSAT vor viza modul în care România va implementa acest program și implicațiile sale pentru securitatea și capacitățile de apărare ale țării.

Consolidarea prezenței militare americane în România

Un alt punct important de pe agenda ședinței îl reprezintă Termenii de referință privind revizuirea, la nivelul Departamentului de Război al SUA, a posturii Forțelor SUA și a locațiilor de dislocare în Europa.

În acest context, va fi analizată și consolidarea prezenței militare americane pe teritoriul României.

Subiectul are o importanță strategică pentru România, având în vedere poziția țării pe flancul estic al NATO și evoluțiile de securitate din regiunea Mării Negre.

Alte teme privind securitatea națională a României

Pe lângă punctele anunțate pe ordinea de zi, în cadrul ședinței CSAT urmează să fie analizate și alte teme de actualitate din domeniul securității naționale.

Ședința de luni va reuni, astfel, discuții privind direcția de modernizare a Armatei României, cooperarea în cadrul mecanismelor europene de apărare și relația strategică cu Statele Unite, inclusiv prin prisma prezenței militare americane în România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consiliului Suprem de Apărare #Nicușor Dan #Romania

Președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, a apelat la inteligența artificială pentru a demonstra că sprijinul moldovenilor pentru integrarea europeană nu este în scădere. Deputatul a invocat un răspuns oferit de ChatGPT, potrivit căruia susținerea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar fi înregistrat chiar o creștere moderată, transmite bani.md.

„Eu am întrebat inteligența artificială să-mi spună: scade suportul pentru integrarea europeană în Moldova sau nu? Obiectiv, ChatGPT zice nu. Datele disponibile până în noiembrie 2026 indică mai degrabă o creștere moderată a sprijinului pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Eu nu i-am spus lui ChatGPT să-mi formuleze acest răspuns. El l-a formulat singur”, a declarat Spatari.

Parlamentarul a făcut referire la Barometrul Opiniei Publice din septembrie 2026, potrivit căruia 53% dintre respondenți ar vota pentru aderarea la UE, procent superior celui înregistrat la referendumul constituțional din 2024.

„De ce să afirmăm că scade atunci când el rămâne stabil? De ce să inflamăm spiritele? De ce să vedem doar chestii negative?”, s-a întrebat deputatul.

Spatari a abordat și problema sărăciei și a respins afirmațiile potrivit cărora aceasta ar fi crescut cu 10 puncte procentuale. Potrivit lui, majorarea a fost de 4,5 puncte procentuale, iar în ultimul an indicatorul ar fi înregistrat o scădere. Deputatul a explicat evoluția prin șocurile inflaționiste și criza energetică, susținând că situații similare s-au produs inclusiv în România și în alte state europene.

„Cât ar fi putut crește dacă nu era programul de compensații? Cu cât ar fi crescut rata sărăciei dacă nu ne-ar fi ajutat statele europene să plătim două treimi din bugetul de compensații în primii doi ani de criză energetică? Poate ar fi crescut cu 10%, cum spuneți dumneavoastră”, a afirmat Spatari.

În apărarea măsurilor întreprinse de autorități, președintele comisiei parlamentare a recurs la o metaforă și a comparat Republica Moldova cu o corabie prinsă în furtună.

„Nu putem să punem în vina căpitanului unei corăbii că sunt valuri pe mare. Dar asta e adevărat, corabia noastră, Republica Moldova, trece printr-o furtună acum, și nu doar țara noastră. Ne descurcăm cum putem, cu toții împreună suntem în această corabie”, a declarat parlamentarul.