Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a obținut o victorie istorică în alegerile regionale desfășurate duminică, 6 septembrie, în landul german Saxonia-Anhalt. Formațiunea a obținut 44,3% din voturile pentru parlamentul regional, devenind detașat cea mai puternică forță politică din land, potrivit rezultatelor preliminare oficiale, scrie BBC.

Rezultatul reprezintă mai mult decât dublul scorului obținut de AfD la alegerile din 2021, când partidul a acumulat 20,8% din voturi. În același timp, Uniunea Creștin-Democrată (CDU), formațiunea cancelarului Friedrich Merz, a suferit o înfrângere severă, coborând la 24%, față de 37,1% în urmă cu cinci ani.

Pe următoarele locuri s-au clasat SPD, cu 7,8%, Verzii – 8,9%, și Die Linke – 8,6%.

AfD, aproape de putere, dar fără majoritate

Victoria nu înseamnă însă automat că AfD va putea prelua guvernarea landului. Formațiunea a obținut 39 dintre cele 83 de mandate ale parlamentului regional, cu trei mai puține decât numărul necesar pentru o majoritate absolută.

Aceasta este principala problemă pentru liderii partidului. AfD a transmis în campanie că își dorește să guverneze singură și a respins ideea de a depinde de un partener de coaliție. În același timp, celelalte partide importante din Germania exclud colaborarea cu AfD, ceea ce face extrem de complicată formarea unui guvern condus de formațiunea de extremă dreapta.

Liderul AfD din Saxonia-Anhalt, Ulrich Siegmund, a revendicat însă un „mandat de guvernare”, după anunțarea rezultatelor. Co-lidera partidului la nivel federal, Alice Weidel, a calificat rezultatul drept „istoric” și a susținut că scorul reprezintă un mandat clar pentru ca AfD să conducă landul.

Dacă AfD ar reuși să formeze un guvern, ar fi o premieră în Germania postbelică: pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial, o formațiune de extremă dreapta ar ajunge să conducă un land german. AfD nu a participat până acum la guvernarea niciunuia dintre cele 16 landuri și nici la nivel federal, celelalte partide menținând așa-numitul „zid de protecție” – refuzul de a forma alianțe cu această formațiune.

O lovitură majoră pentru Friedrich Merz

Scrutinul din Saxonia-Anhalt este considerat un test important pentru cancelarul Friedrich Merz și pentru guvernarea federală de la Berlin. Rezultatul arată că CDU pierde masiv teren în estul Germaniei, în timp ce AfD își consolidează poziția de principală forță a dreptei radicale.

În 2021, CDU obținea 37,1% în Saxonia-Anhalt și câștiga alegerile. Cinci ani mai târziu, partidul a pierdut aproape 20 de puncte procentuale și a ajuns la doar 17,2%. AfD a făcut mișcarea inversă: de la 20,8% la 43,8%.

Rezultatul vine într-un moment dificil pentru Merz, al cărui guvern se confruntă cu presiuni legate de economie, migrație și popularitatea în scădere a partidelor tradiționale. Reuters a descris scrutinul drept un test major pentru capacitatea CDU de a opri ascensiunea AfD.

AfD încearcă să transforme victoria din estul Germaniei într-o platformă pentru alegerile federale din 2029. Formațiunea a devenit deja o forță importantă la nivel național, iar succesul din Saxonia-Anhalt îi oferă un argument puternic în campania pentru a demonstra că poate deveni o alternativă la partidele tradiționale.

De ce a crescut atât de mult AfD

Saxonia-Anhalt este unul dintre landurile din estul Germaniei în care AfD are de mai mult timp un sprijin electoral ridicat. Regiunea se confruntă cu probleme economice și demografice, iar diferențele dintre estul și vestul țării continuă să alimenteze nemulțumirea unei părți a populației.

Campania AfD s-a concentrat în special pe imigrație, securitate, situația economică și criticile față de politica tradițională germană. Potrivit analizelor electorale, printre principalele teme care au influențat votul s-au numărat neîncrederea în partidele consacrate, protecția socială, economia și migrația.

Liderul formațiunii din land, Ulrich Siegmund, în vârstă de 35 de ani, a devenit una dintre figurile importante ale AfD și a mizat puternic pe rețelele sociale în timpul campaniei. El a încercat să capitalizeze nemulțumirea alegătorilor din est și sentimentul că regiunea nu este suficient reprezentată în politica de la Berlin.

AfD din Saxonia-Anhalt este clasificată de serviciile regionale de informații interne drept formațiune de extremă dreapta. Partidul respinge această clasificare.

Ce urmează pentru Saxonia-Anhalt

Problema centrală este acum formarea guvernului. Cu 39 de mandate din 83, AfD nu poate guverna singură. În condițiile în care celelalte partide au exclus o coaliție cu AfD, CDU se află în situația de a încerca să construiască o majoritate alternativă.

Rezultatele oficiale arată că CDU are 15 mandate, SPD și Verzii câte opt, Die Linke opt, iar BSW cinci.

Acest tablou parlamentar face negocierile extrem de complicate. O eventuală alianță a CDU cu partidele de centru-stânga ar putea necesita sprijinul Die Linke pentru anumite voturi, în timp ce orice apropiere de AfD ar încălca politica de „zid de protecție” menținută până acum de partidele tradiționale.

Prin urmare, AfD a câștigat clar alegerile, dar nu a obținut încă posibilitatea de a conduce singură landul.

Proteste după victoria extremei drepte

Victoria AfD a provocat și reacții în stradă. În mai multe orașe germane au avut loc proteste împotriva formațiunii de extremă dreapta, inclusiv la Berlin și Frankfurt. La Frankfurt, aproximativ 2.500 de persoane au participat la manifestații, iar la Berlin protestatarii au cerut măsuri împotriva AfD.

Pentru Germania, scrutinul din Saxonia-Anhalt reprezintă un moment politic important. Chiar dacă AfD nu va reuși să formeze imediat guvernul landului, partidul a demonstrat că poate obține aproape jumătate din voturile alegătorilor într-o regiune germană și că diferența față de formațiunile tradiționale poate deveni uriașă.

Victoria transmite, totodată, un avertisment puternic pentru CDU și pentru cancelarul Friedrich Merz. AfD nu mai este doar o forță de protest în estul Germaniei, ci a devenit principala formațiune politică a landului. Următoarea confruntare va fi dacă succesul regional poate fi transformat într-o ascensiune la nivel național.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#AFD #alegeri #Germania #proteste

Fără paradele militare obișnuite, dar cu avertismente privind riscurile de securitate și promisiuni de investiții în apărare, România sărbătorește duminică, 25 octombrie, Ziua Armatei, scrie adevărul.ro.

Președintele Nicușor Dan a vorbit despre amenințările majore cu care se confruntă țara, în timp ce premierul Luca Niculescu a anunțat trei priorități pentru modernizarea și consolidarea Armatei Române. Ceremonii militare, survoluri de aeronave și retrageri cu torțe au loc în București și în principalele garnizoane din țară.

Discursul președintelui Nicușor Dan

Președintele Nicușor Dan a declarat, la ceremonia organizată la Baza 86 Aeriană Borcea, că Armata este una dintre instituțiile în care românii au cea mai mare încredere, datorită valorilor pe care le reprezintă.

„Armata este o instituție simbol a României și, deloc întâmplător, instituția în care românii au cea mai mare încredere. Pentru că într-o lume marcată de incertitudini, Armata inspiră acele valori de care societatea are atâta nevoie – seriozitate, disciplină și datorie împlinită”, a afirmat șeful statului.

Președintele a transmis și un mesaj de încredere în capacitatea României de a construi un stat stabil și sigur, ancorat în valorile europene și protejat prin parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii și apartenența la NATO.

Nicușor Dan a subliniat că militarii români au un rol esențial în asigurarea securității naționale și că profesionalismul acestora, demonstrat în misiuni dificile, le-a adus aprecierea aliaților.

„Militarii noștri sunt profesioniști de elită, testați în misiuni grele, cu cariere și performanțe care au câștigat încrederea și admirația aliaților noștri”, a declarat președintele.

„Traversăm o perioadă marcată de riscuri majore. Dar trebuie să ținem cont de un lucru foarte important. Statele puternice nu doar supraviețuiesc crizelor, ci le transformă în oportunități. Dinamica globală actuală ne va întări rezistența la șocuri prin dezvoltarea unei economii moderne, prin investiții într-o apărare modernă”, a afirmat Nicușor Dan.

Discursul lui Luca Niculescu

Premierul Luca Niculescu a declarat că siguranța de care se bucură cetățenii în viața de zi cu zi se datorează și celor care își îndeplinesc misiunile de apărare, departe de familiile lor.

„În spatele acestei normalități se află însă oameni care veghează zi și noapte pentru ca noi să putem trăi în siguranță”, a declarat premierul, amintind de piloții militari, de militarii care supraveghează apele României, de forțele terestre și de specialiștii în apărare cibernetică, precum și de cei aflați în misiuni sub drapelul României, al NATO sau al Uniunii Europene.

Luca Niculescu a prezentat și cele trei direcții pe care Guvernul le consideră prioritare în domeniul Apărării: modernizarea Armatei Române, consolidarea alianțelor strategice și respectul față de militarii în activitate și veterani.

În privința modernizării, premierul a subliniat necesitatea unor investiții predictibile, a echipamentelor moderne și a unei pregătiri adaptate amenințărilor actuale. Totodată, acesta a afirmat că investițiile în apărare trebuie să contribuie și la dezvoltarea industriei românești, prin transfer de tehnologie, inovare și crearea de locuri de muncă.

Șeful Guvernului a reafirmat importanța apartenenței României la NATO și la Uniunea Europeană, precum și a parteneriatului strategic cu Statele Unite, pe care le-a descris drept fundamentul securității naționale. Potrivit premierului, România va continua să își asume rolul de aliat credibil și de factor de stabilitate pe flancul estic al NATO și la Marea Neagră.

O altă prioritate menționată de Luca Niculescu este asigurarea unor condiții demne pentru militari, a unor cariere bazate pe merit și competență și a sprijinului necesar pentru veterani. Premierul a subliniat că echipamentele performante nu pot înlocui profesionalismul și curajul oamenilor.

La finalul discursului, șeful Executivului a evidențiat valorile pe care le reprezintă Armata României și a adus un omagiu militarilor care și-au pierdut viața pentru țară, mulțumindu-le celor care continuă să o apere.

„România are în armata sa nu doar un scut de apărare, ci și una dintre instituțiile care întruchipează cel mai bine valori de care avem mare nevoie: curaj, solidaritate, datorie, patriotism. Avem datoria să fim la înălțimea sacrificiilor celor care au apărat România în trecut și a devotamentului celor care o apără astăzi”, a transmis premierul.

Ceremonii și survoluri de aeronave militare în București

Programul manifestărilor din Capitală include ceremonii de depunere de coroane și jerbe de flori la monumentele eroilor, un concert și o retragere cu torțe.

Ziua Armatei Române, legată de eliberarea nordului Transilvaniei

Ziua Armatei României este marcată anual la 25 octombrie, dată stabilită prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959. Sărbătoarea amintește de încheierea, la 25 octombrie 1944, a eliberării nordului Transilvaniei de sub ocupația trupelor germane și ungare.

Potrivit datelor istorice, peste 525.000 de militari români au participat la luptele desfășurate între 23 august și 25 octombrie 1944, aproximativ 58.000 dintre aceștia fiind uciși sau răniți. După eliberarea nordului Transilvaniei, Armata României a continuat operațiunile alături de Aliați, în Ungaria, Cehoslovacia și Austria, până la încheierea războiului în Europa.

Militarii români, implicați în misiuni internaționale

După 1990, Armata României a participat la numeroase misiuni internaționale pentru sprijinirea păcii și securității. Printre acestea se numără operațiunile din Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Afganistan și Irak.