Schimbul de replici dintre Moscova și Chișinău a contribuit la aprofundarea crizei din relațiile moldo-ruse. În timp ce Rusia acționează pe toate fronturile unui război hibrid, Chișinăul s-a limitat, în mare parte, la note de protest.

Acum o lună, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a anunțat rechemarea la Chișinău, pentru consultări, a ambasadorului Republicii Moldova la Moscova, Lilian Darii. Deși rechemarea a fost anunțată inițial ca fiind temporară, diplomatul a rămas la Chișinău mai mult timp, ceea ce sugerează că gestul autorităților moldovene nu a fost unul pur formal.

Cu toate acestea, Moscova a continuat acțiunile hibride îndreptate împotriva Republicii Moldova. În ultimele săptămâni, mai multe drone au survolat teritoriul țării, în timp ce declarațiile tăioase la adresa Chișinăului au continuat să fie prezente în discursul oficial rus. Mai mult, autoritățile ruse sunt gata să deschidă secții de votare în stânga Nistrului fără acordul autorităților moldovene, iar absolvenții din regiune au primit diplome rusești.

În ce punct a ajuns astăzi dialogul moldo-rus?
Cât de pregătit este Chișinăul să facă față presiunilor și acțiunilor hibride ale Rusiei?
Care ar trebui să fie răspunsul Republicii Moldova la acțiunile Moscovei?

La aceste și alte întrebări răspund invitații emisiunii „Consens Național” Vitalie Marinuța, general de brigadă în rezervă, fost ministru al Apărării, și George Balan, expert în securitate, ex-vicepremierul pentru Reintegrare. Astăzi, la ora 20.00, la Realitatea TV.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consens national #George Bălan #Vitalie Marinuta

Mii de oameni din Malta și Gozo s-au trezit, miercuri seară, 9 septembrie, din nou fără curent electric. Beznă în case, restaurante, magazine, întreruperile s-au întins pe o suprafață mare a celor două insule.

În câteva localități, curentul a revenit relativ repede.

Potrivit companiei Enemalta este vorba de o defecțiune la una dintre centralele pe gaz natural lichefiat care a dus la pierderea a circa 200 de megawați de energie, practic sistemul a pierdut brusc o bucată importantă din producție. Ca să nu se prăbușească toată rețeaua, Enemalta a fost nevoită să întrerupă temporar alimentarea în mai multe zone, cât timp au pornit generatoarele de urgență. Compania spune că lucrează acum la restabilirea curentului, treptat, iar cauza exactă a avariei încă se stabilește.

Nu e prima dată când insulele rămân în beznă în ultima vreme. Cu doar câteva zile în urmă, Gozo trecuse printr-o criză și mai gravă: două din cele trei cabluri de înaltă tensiune care aduc curentul din Malta s-au defectat, iar mii de locuitori și turiști au stat ore întregi fără electricitate. Enemalta a trebuit atunci să aducă generatoare mobile pe insulă, cât timp echipele tehnice căutau și reparau defecțiunile.

De fapt, toată vara asta a fost una grea pentru rețeaua electrică malteză. În iulie, în plin val de caniculă, mii de gospodării au rămas fără curent, iar cererea de energie a atins un record istoric, 741 de megawați pe 21 iulie, mult peste vârful din 2023. Guvernul a promis atunci compensații pentru cei rămași fără curent mai mult de șase ore.

Enemalta insistă că investește constant în rețea, 141 de milioane de euro între 2023 și 2026, bani duși spre stații noi, transformatoare modernizate și sute de kilometri de cabluri. Numai că penele repetate ridică tot mai insistent o întrebare: chiar ține infrastructura pasul cu cererea?

Premierul Robert Abela a respins ideea că vina ar fi a creșterii populației, spunând că de fapt schimbările climatice sunt cele care împing cererea de curent tot mai sus. Potrivit lui, vârful de consum a crescut cu aproape 80% în ultimul deceniu, de la 417 la 741 de megawați.

Deocamdată, în mai multe localități din Malta și Gozo, oamenii așteaptă din nou să li se aprindă luminile, iar cât va mai dura, rămâne de văzut.