Numărul de persoane infectate cu noul tip virus Sars-Cov-2 crește din nou, iar mai multe raioane sau municipii din țară intră sub alerta de Cod Roșu, informează Realitatea.md.

Potrivit datelor oferite de Ministerul Sănătății, în săptămâna 16.08 – 22.08.2021 au fost înregistrate 2.388 cazuri de COVID-19, dintre care 85% în rândul persoanelor nevaccinate, iar 3% la persoanele vaccinate cu schemă incompletă.

Față de săptămâna precedentă, se atestă o creștere a numărului de cazuri cu 68.9%, media cazurilor din ultimele 14 zile fiind de 272 cazuri. A crescut numărul cazurilor de infectare în rândul copiilor cu 45,7% (de la 129 copii săptămâna 32 la 188 copii în săptămâna 33), cât și în rândul femeilor gravide, de la 11 la 19 cazuri.

Majoritatea pacienților au dezvoltat forme ușoare și asimptomatice (81.9%), fiind urmați de pacienții cu forme medii (12.0%) și forme grave (6.1%). Internați în stare extrem de gravă în secțiile de terapie intensivă se află la moment 42 pacienți.

Numărul total de decese înregistrate în RM constituie 6363 decese, 80.9% decese au fost înregistrate la persoanele cu vârsta peste 60 ani, 41.2% din ele în rândul persoanelor de sex feminin. Cele mai afectate teritorii administrative sunt mun. Bălți (300 cazuri la 100 mii), mun. Chișinău (294 cazuri la 100 mii), r. Edineț (264 cazuri la 100 mii) și r. Anenii Noi (246 cazuri la 100 mii).

Pe parcursul săptămânii 33 au fost înregistrate 55 decese, înregistrând o creștere de circa 2 ori comparativ cu săptămâna 32 (26 decese) și săptămâna 31 (27 decese).

Totodată, numărul de vindecați a crescut cu 12.1% comparativ cu săptămâna 32, constituind 255.279 mii persoane.

Incidența în ultimele 14 zile constituie 109 cazuri la 100 mii persoane, cu o creștere de 151.4% comparativ cu săptămâna 32 (72 cazuri la 100 mii) și cu 187.9% comparativ cu săptămâna 31 (58 cazuri la 100 mii).

În ultimele 14 zile, a fost stabilită alertă cu Cod Roșu în teritoriile administrative: mun. Cahul (249 cazuri la 100 mii), r. Edineț (227 cazuri la 100 mii), r. Soroca (184 cazuri la 100 mii), r. Leova (172 cazuri la 100 mii), mun. Bălți (161 cazuri la 100 mii), r. Cimișlia (160 cazuri la 100 mii), mun. Chișinău (142 cazuri la 100 mii), r. Ialoveni (134 cazuri la 100 mii), mun. Comrat (127 cazuri la 100 mii), r. Anenii Noi (125 cazuri la 100 mii), r. Sîngerei (123 cazuri la 100 mii), r. Basarabeasca (122 cazuri la 100 mii), Teritoriul administrativ din stânga Nistrului (118 cazuri la 100 mii), r. Cantemir (117 cazuri la 100 mii) și r. Căușeni (113 cazuri la 100 mii).

De la inițierea Campaniei de vaccinare împotriva COVID-19 (2 martie 2021) au fost administrate 1.219.812 doze de vaccin. Acoperirea națională cu o doză constituie 20.6%, cu schemă completă – 18.6%, lucrători medicali vaccinați cu o doză: 88,5 %, lucrători medicali vaccinați cu două doze: 84,5 %. În total, au fost imunizați împotriva virusului 88,5% din lucrătorii medicali, ceea ce a determinat reducerea morbidității în rândul acestora cu 90%.

Cea mai înaltă rată de vaccinare cu schema completă e înregistrată în municipiul Chișinău – 28%, Soroca – 21%, Dubăsari – 20%, Orhei -19%. În același timp, în raioanele Leova, Sângerei și UTA Găgăuzia, e cea mai redusă acoperire vaccinală din țară de 10% – 13%. O rată mică e și în rândul populației cu vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani.

Totodată, ultimele date arată că au fost raportate în total 1.467 reacții adverse, dintre care 92.7% cu forme ușoare, 7.3% cu forme moderate, forme severe nu au fost înregistrate.

Menționăm că, până în prezent, Republica Moldova a recepționat 1.605.550 de doze de vaccin împotriva COVID-19. Vaccinarea împotriva COVID-19 este gratuită și recomandată de toate instituțiile în sănătate la nivel național și internațional, fiind singura soluție pentru a opri pandemia.

#alertă COVID-19 #campanie de vaccinare #cod roșu #vaccin

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.