Introducerea din 2027 a sistemului de depozit pentru ambalajele din plastic, sticlă și metal va determina moldovenii să achite suplimentar circa 2 lei pentru fiecare ambalaj, sumă care va putea fi recuperată doar la returnarea acestuia. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a spus vineri, 18 septembrie 2026, că mecanismul va duce la reducerea poluării și la creșterea gradului de colectare și reciclare a deșeurilor, însă eficiența sa va depinde de modul în care va fi reglementat și administrat.
„Sensul economic al acestui sistem de depozitare a ambalajelor este o cvasi-impozitare. Moldovenii vor trebui să plătească pentru fiecare ambalaj circa 2 lei, cu posibilitatea de a recupera banii la întoarcerea ambalajelor. Dacă statul impune acest mecanism, acesta trebuie să asigure și cadrul necesar pentru ca sistemul să funcționeze eficient, să contribuie la diminuarea poluării și să-i încurajeze pe cetățeni să returneze ambalajele. Creșterea consumului și, implicit, a volumului de ambalaje utilizate în Republica Moldova amplifică necesitatea unui sistem eficient de colectare și reciclare”, a spus expertul.
Potrivit estimărilor prezentate de către Veaceslav Ioniță, cifra de afaceri a companiilor din domeniul comerțului ar putea ajunge în 2026 la aproape 350 mlrd/lei, față de circa 319 mlrd/lei în 2025 și față de 171 mlrd/lei în 2020. Expertul precizează că datele pentru 2025 și 2026 reprezintă estimări și pot fi revizuite. O componentă importantă a consumului o reprezintă produsele importate. În 2026, importurile de băuturi ar putea depăși 165 mln/dolari, față de 134 mln/dolari în 2025 și față de circa 55 mln/dolari în 2020. Creșterea este determinată de importurile de apă și băuturi răcoritoare. În același timp, importurile de vinuri sunt în scădere, iar cele de bere înregistrează o creștere ușoară.
Potrivit estimărilor prezentate, volumul importurilor de băuturi ar putea ajunge în 2026 la circa 252 mln/litri, comparativ cu 237 mln/litri în 2025 și aproape 104 mln/litri în 2020”, susține expertul. În 2026 în Republica Moldova ar putea fi importate aproximativ 370 de mln/sticle, față de 308 mln/sticle în 2025 și 151 mln/sticle în 2020. În 2016, numărul sticlelor importate era estimat la aproximativ 126 mln. În total, volumul ambalajelor din plastic, sticlă și metal comercializate anual pe piața Republicii Moldova ar putea ajunge în 2026 la aproximativ 615 mln/unități, față de 549 mln/unități în 2025 și 282 mln/unități în 2020.
Economistul estimează că 60% dintre ambalajele plasate pe piață sunt de import și din plastic, ceea ce accentuează presiunea asupra sistemului de gestionare a deșeurilor. Foarte rapid rafturile magazinelor noastre sunt umplute cu sticle cu produse de import ale diferitor branduri. În condițiile unui depozit de 2 lei pentru fiecare ambalaj, expertul estimează că, dacă sistemul ar fi fost implementat în 2026, consumatorii ar fi achitat aproximativ 1,2 mlrd/lei sub formă de depozit. Pentru 2027, suma estimată ar putea ajunge la aproximativ 1,3 mlrd/lei, iar, pe fondul creșterii pieței ambalajelor, aceasta ar putea ajunge la aproximativ 1,7 mlrd/lei în anii următori. Prin comparație, economistul estimează că impozitul pe bunurile imobiliare achitat de populație în 2026 se va ridica la aproximativ 600 mln/lei.
Analistul economic afirmă că experiența altor țări arată că, în primul an de funcționare a sistemului, o parte semnificativă dintre ambalaje nu sunt returnate. În cazul Moldovei, se estimează că în primul an ar putea fi recuperate aproximativ 740 mln/lei din suma de 1,3 mlrd/lei achitată sub formă de depozit, în timp ce aproximativ 600 mln/lei ar putea rămâne nerestituiți. În opinia lui, banii care nu sunt revendicați de către consumatori nu ar trebui tratați drept profit al operatorului sistemului, dar utilizați pentru dezvoltarea și eficientizarea mecanismului de colectare.
Veaceslav Ioniță consideră că un obiectiv al autorităților trebuie să fie crearea unui sistem accesibil, care să permită cetățenilor să returneze cu ușurință ambalajele și să-și recupereze banii. În Republica Moldova există peste o mie de magazine mari și câteva sute de magazine mici care ar trebui integrate în sistemul de colectare, iar punctele de returnare trebuie să fie amplasate cât mai aproape de consumatori. În același timp, consideră necesară o delimitare clară între rolul statului și cel al operatorilor privați. Statul trebuie să stabilească regulile, metodologia și mecanismele de control, iar administrarea operațională trebuie să fie realizată în condiții de transparență.
„Nu poți lăsa ca unii dintre actori, fie comerciantul, fie producătorul, să stabilească costurile”, a precizat expertul.
Un alt aspect important este modul în care vor fi utilizați banii proveniți din depozitele care nu sunt revendicate. Potrivit expertului, acești bani trebuie să contribuie la funcționarea și dezvoltarea sistemului, nu să devină o sursă netransparentă de venit.
„Acești bani care rămân sunt bani care trebuie investiți ca sistemul să fie funcțional. Este nevoie de transparență, ca toate datele să fie publice, inclusiv metodologia, ca prețurile și costurile toate să fie publice”, a subliniat Veaceslav Ioniță.
Economistul consideră că Ministerul Economiei ar trebui să aibă un rol important în reglementarea mecanismului și în monitorizarea modului în care sunt gestionați banii achitați de consumatori. La fel, atrage atenția și asupra propunerilor privind introducerea unor elemente suplimentare de identificare a ambalajelor, inclusiv utilizarea unor coduri de bare distincte pentru produsele comercializate pe piața Moldovei. Astfel, un cost de 10 bani pentru fiecare ambalaj ar putea genera cheltuieli de zeci de milioane de lei anual, suportate de consumatori.
Expertul consideră că orice reglementare suplimentară trebuie analizată prin prisma costurilor și a problemei concrete pe care urmează să o rezolve. Ceea ce recomandă Guvernului, este ca atunci când se dorește introducerea unei norme, să calculeze costul și ce problemă rezolvă. El avertizează că introducerea unor cerințe administrative suplimentare, precum codurile de bare, vor genera zeci de milioane de lei costuri anuale suplimentare suportate de către consumatori, fără a rezolva careva probleme reale. Totodată această reglementare excesivă, va afecta comercializarea unor produse de nișă, dacă producătorii sau importatorii vor considera prea costisitor să se conformeze unor mecanisme suplimentare, adică să includă codurile de bare, cea ce va reduce enorm asortimentul de băuturi de pe rafturile magazinelor.
Potrivit estimărilor prezentate, în Republica Moldova sunt procurate zilnic 1,7 mln/sticle. În lipsa unui sistem eficient de depozitare și colectare, o parte dintre acestea ajung în natură. În acest context, expertul consideră că mecanismul depozitului poate reprezenta un instrument economic prin care consumatorii sunt stimulați să returneze ambalajele, în loc să le arunce în natură, după ce consumă conținutul din ele. Astfel, vor primi înapoi acei 2 lei dați la procurare.
Potrivit expertului, obiectivul sistemului nu trebuie să fie generarea de profit pentru un anumit actor de pe piață sau eliminarea unor companii, ci crearea unui mecanism funcțional prin care cetățenii să fie stimulați să returneze ambalajele, iar acestea să fie colectate și reciclate, dar nu aruncate în natură. În opinia sa, costurile de funcționare ale sistemului trebuie monitorizate strict, iar informațiile privind veniturile, cheltuielile, metodologia și utilizarea banilor nerevendicați trebuie să fie publice și transparente. În același timp, orice reglementare suplimentară ar trebui introdusă doar după evaluarea costurilor și a beneficiilor sale pentru consumatori și pentru mediu.
