Reprezentanții politici ai Chișinăului și Tiraspolului se vor întâlni pe 24 septembrie, în formatul de negocieri „1+1″, în cadrul procesului de reglementare transnistreană. Întrevederea va avea loc la sediul Misiunii OSCE din Tiraspol. Potrivit Biroului pentru politici de reintegrare, discuțiile se vor concentra pe mai multe subiecte de actualitate pentru locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului.

Potrivit IPN, pe agendă sunt aspectele economice, Fondul de convergență și respectarea drepturilor omului.

Tiraspolul a anunțat însă o agendă mai largă. Potrivit așa-numitului minister de externe din regiune, Tiraspolul va cere încetarea a ceea ce numește „plăți ilegale” și „restricții artificiale” impuse de Republica Moldova și care, în opinia Tiraspolului, ar fi afectat activitatea economică din regiune.

De asemenea, administrația din stânga Nistrului susține că ar fi nevoie de semnarea unei declarații privind angajamentul față de reglementarea pașnică a conflictului transnistrean.

Un alt subiect anunțat este ceea ce Tiraspolul califică drept „presiune” asupra cetățenilor din regiune, inclusiv în contextul aplicării legislației privind separatismul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ultima reuniune în formatul de negocieri „1+1″ a avut loc pe 16 aprilie, la Tiraspol. Aceasta a fost precedată de întâlnirea din 26 februarie, care a marcat reluarea dialogului dintre reprezentanții politici ai Chișinăului și Tiraspolului după o pauză de peste 15 luni.

#Chisinau #reuniunea 1+1 #Tiraspol

Amalgamarea voluntară a localităților ar putea fi implementată și în România. Anunțul a fost făcut de Siegfried Mureșan, premierul desemnat al României. El a declarat că reforma a avut succes în Republica Moldova și că o va prelua în programul de guvernare pe care urmează să îl prezinte în Parlament, transmite IPN.

Proiectul reformei administrației publice locale prevede ca până la sfârșitul anului 2027, Republica Moldova să aibă 292 de primării față de aproape 900 în prezent. Reforma a stârnit însă numeroase controverse, iar Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), a anunțat că aceasta s-a transformat într-o campanie de „autolichidare benevolă”, desfășurată prin presiuni politice, manipulare și încălcarea principiilor statului de drept.

În același timp, autoritățile susțin că amalgamarea voluntară va asigura fonduri pentru dezvoltarea localităților. Potrivit guvernului, până la data de 31 august, 561 de primării au luat decizii finale privind amalgamarea voluntară în timp ce alte 254 urmează să fie comasate prin amalgamare normativă, în baza unor decizii aprobate de Guvern și Parlament.

Autoritățile au anunțat că noile entități constituite vor primi în jur de 4,5 miliarde de lei, iar banii vor fi distribuiți în mai multe etape, până în anul 2030. Potrivit Guvernului, cei mai mulți bani, peste 157 de milioane de lei, vor ajunge la Ungheni, pentru 10 UAT-uri.

Reforma presupune că până la sfârșitul anului 2027 în Republica Moldova nu vor mai exista primării la care vor fi înregistrați mai puțin de 3000 de locuitori, iar dacă pe parcursul anilor, populația va scădea sub această cotă, atunci primăria va fi obligată să intre într-un proces nou de amalgamare.