Șeful Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, explică de ce autoritățile propun instituirea stării de urgență, după ce în primăvară a fost declarată stare de alertă.

„Trebuie să avem posibilitatea de intervenție imediată a Guvernului, cu derogare de la procedurile de procurare, tocmai pentru a asigura că prețurile nu vor trece peste un prag psihologic de 40 de lei”, a declarat Diaconu.

Potrivit oficialului, starea de alertă instituită în martie a permis stabilizarea pieței combustibililor. La un moment dat, numărul stațiilor rămase fără carburanți a ajuns la 109, iar stocurile de rezervă au scăzut sub 3,35 zile.

„S-a reușit să readucem stocurile la o situație stabilă de 10 zile. S-a reușit reducerea penuriei, pentru că la moment avem doar 6 stații care nu au motorină sau benzină, dar sunt mai mult problemele tehnice. S-a reușit să asigurăm coridoarele terți pentru că benzina și motorină sunt suficiente pentru perioada de recoltare a grâului și a altor cereale și a altor produse agricole„, a spus Diaconu.

Serghei Diaconu mai subliniază că măsurile din starea de alertă nu au presupus derogări de la lege:

„Nu am avut achiziții suplimentare, nu am deviat de la legi, dar procedurile de aplicare a legii și de achiziție, pe care le-am simplificat, au permis totuși să ne simțim confortabil până acum.”

Situația s-a agravat pe fondul conflictelor din Orientul Mijlociu și al războiului din Ucraina, care au dus la o penurie severă de motorină la nivel internațional.

„Pipeline-ul prin care se pompează motorină nu este funcțional pentru cel puțin o lună. Chiar și în Franța, peste 10% din stațiile de benzină sunt cu lipsă de motorină”, a exemplificat Diaconu.

Totodată, în contextul stării de urgență în energetică, autoritățile vor restricția exportul de energie și vor facilita importul.

„Vom facilita în continuare importul ca să asigurăm că cetățeanul nu duce lipsă și businessul nu duce lipsă Și în special infrastructura critică și vom pune și recepții…”, a mai declarat Diaconu.

Astăzi, 22 septembrie, motorina a ajuns să coste 36.52 lei pentru un litru, iar benzina – 33,99 lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că pe 22 septembrie Guvernul a votat pentru instituirea stării de urgență în sectorul energetic și hidrologic.

Alertă în Moldova! Președinta anunță stare de urgență în energetică și hidrologie

#40 de lei #motorina #stare de urgenta

Un program care promite să pregătească proiecte comune România-Republica Moldova și investiții europene de până la un miliard de euro este dezvoltat de o organizație privată din țara noastră al cărui fondator este de peste Prut. Ministerul Infrastructurii de la Chișinău însă nu-i recunoaște rolul de coordonare și avertizează că mecanismul propus de Centrul de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale riscă să se suprapună peste atribuțiile instituțiilor statului. Cu toate acestea, ONG-ul afirmă că programul continuă. Nu este clar cine i-a acordat organizației mandatul, ce statut are programul și de unde apare miliardul de euro, scrie TVR Moldova.

În luna iunie 2026, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale primește propunerea pentru un așa-numit „Program de Interconectare Sustenabilă România-Moldova”. Răspunsul instituției este categoric.

„Considerăm că o entitate privată, cum este Centrul enunțat, nu trebuie să aibă atribuții care se suprapun sau substituie deciziile luate de ministerele de resort, ceea ce contribuie la crearea unui dezechilibru instituțional. În contextul celor expuse, comunicăm că nu susținem Programul de Interconectare Sustenabilă România – Moldova, având în vedere aspectele menționate…”, a declarat MIDR.

Totodată, și Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a precizat că, cităm, „definirea domeniilor de intervenție, evaluarea costurilor unor astfel de proiecte țin de competența autorităților”.

Centrul de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale vorbește despre un proiect mai ambițios decât o simplă platformă de consultanță. Organizația își propune să aibă un rol în pregătirea și implementarea proiectelor comune România – Republica Moldova, pentru perioada 2028 – 2034, și se prezintă drept un actor tehnic în construirea programului. Problema este mandatul. România și Republica Moldova au deja instituții publice, agenții de dezvoltare regională și mecanisme bilaterale prin care sunt gestionate asemenea proiecte.

„Eu nu ştiu exact pe cine reprezintă. Relaţia strategică între România şi Republica Moldova mi se pare firesc să fie gestionată de către instituţii publice, instituţii ale statului sau instituţii implicate în domeniile respective. Nu ştiu în ce calitate, ce mandat şi în ce mod încearcă acest centru să gestioneze relaţia dintre România şi Republica Moldova”, a spus directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est din România, Vasile Asandei.

La trei luni de la răspunsul ministerului, ONG -ul susține că lucrează în continuare la dezvoltarea programului. Reprezentantii centrului nu au spus dacă au și confirmarea autorităților.

„Momentan, noi avem o platformă care a rezultat tehnic și bugetar dintr-un proiect comun între CAPDR și ADR Chișinau. Și atunci calitatea noastră, prin platforma aceasta, este de mijlocire efectivă a programului, tehnic vorbind. – Dumneavoastră aveți, oficial, confirmare de la autoritățile de la Chișinău pentru a fi coordonator tehnic? Dvs. judecaţi… cum considerați confirmările acestea. Dar, spre exemplu, anul trecut, la Vatra Dornei, la forumul organizat de noi, tot în contextul ăsta, au fost secretari de stat de la București și Chișinău. Eu le consider confirmări informale ale statelor noastre care nu girează în alb. Pentru că nu au cum să o facă. Dar sunt alături de noi, sunt parteneri de dezvoltare oficial”, a adăugat președintele Centrului de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale, Ion Ștefanovici.

De cealaltă parte, reprezentanții Agenției de Dezvoltare Regională Municipiul Chișinău, instituție subordonată Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și care are colaborări cu CAPDR, descriu rolul organizației ca fiind unul de consultanță pentru primării, în pregătirea proiectelor și atragerea investițiilor.

„Ăsta este un ONG, o organizație care dorește să-și capaciteze… cumva, să ajute primăriile, dar nu poate fi ridicat la nivel guvernamental. – Deci, practic, programul nu poate fi implementat, înțeleg, corect? – În principiu, el nu poate fi implementat la nivel guvernamental. Dar el poate fi implementat cu ajutorul primăriilor. Ei fac un serviciu de consultanță și ce este foarte important de menționat este că în proiectele finanțate din Uniunea Europeană, banii pentru această consultanță sunt elegibile, adică primăriile ar putea să includă consultanța asta în proiect și să nu cheltuiască banii din bugetele locale”, a menționat directorul ADR Chișinău, Sergiu Brînza.

De asemenea, directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est din România, Vasile Asandei, a spus că: „evident că dacă se pune problema unei colaborări instituţionale şi în spiritul dezvoltării acestei componente regionale din Republica Moldova, această relaţie trebuie să fie cu ADR-urile. Nu cred că o instituţie privată, despre care nu ştiu ce expertiză are şi în ce fel poate să gestioneze această relaţie, poate să facă aşa ceva. Evident că poate există interes, aspecte care ţin de consultanţă, dar asta este altceva.

Programul nu este prezentat de acest ONG drept o platformă de consultanță. Potrivit declarațiilor organizației, acesta ar urma să mobilizeze investiții europene care ar putea ajunge la un miliard de euro. ADR Chișinău ne-a comunicat că nu știe nimic de o asemenea cifră stabilită la nivelul Guvernului.

„Mai multă lume m-a întrebat de unde domnul Ștefanovici a luat cifra asta? El… probabil că este la nivel de intuiție a lui, pentru că nu am auzit-o la nivel guvernamental nicăieri”, a spus directorul ADR Chișinău, Sergiu Brînza.

În activitatea sa publică, CAPDR abordează și alte teme care depășesc zona proiectelor de dezvoltare regională. Organizația vorbește, între altele, despre dialog politic și cooperarea cu China și s-a implicat în pregătirea unei delegații medicale din România și Republica Moldova pentru participarea la o reuniune în China.

Rămâne însă întrebarea în ce măsură programul propus de CAPDR este compatibil cu mecanismele și documentele strategice deja aprobate de Republica Moldova. Printre documentele relevante se numără Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030” și Programul Național de Aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2025–2029.

Dar, până acum, din răspunsurile obținute de TVR MOLDOVA, nu rezultă existența unui mandat oficial prin care organizația să fi fost desemnată coordonator tehnic al unui program bilateral România-Republica Moldova.