Fostul director și trei angajați ai Centrului de Plasament din Bădiceni, raionul Soroca, au fost trimiși în judecată pentru exploatarea prin muncă a persoanelor cu dizabilități, anunță Procuratura Generală. Astfel, justiției au fost deferiți fostul director al Centrului de Plasament și alți trei angajați, aceștia fiind acuzați de comiterea infracțiunii de trafic de ființe umane în scop de exploatare prin muncă, precum și a altor crime conexe.

Potrivit probelor administrate, victimele, aflate într-o stare accentuată de vulnerabilitate și dependență față de personalul instituției, au fost scoase din Centrul de Plasament și transportate la gospodării private.

„Persoanele au fost obligate să efectueze, în mod repetat, munci agricole, îngrijirea animalelor, lucrări gospodărești și servicii de îngrijire, fără a fi remunerate și fără posibilitatea reală de a refuza munca sau de a părăsi mediul de exploatare. În unele cazuri, pentru menținerea controlului asupra victimelor a fost utilizată violența fizică, intimidarea și presiunile psihice.

În privința uneia dintre victime, după pornirea urmăririi penale, au fost exercitate presiuni în scopul determinării acesteia să își modifice declarațiile. Pentru aceste acțiuni a fost pornită o cauză penală privind o infracțiune contra justiției, aceasta fiind expediată în instanță concomitent cu cauza privind traficul de ființe umane”, se arată în comunicatul emis de PG.

Potrivit acuzării, persoanele care activau în cadrul Centrului au folosit funcțiile deținute, relația de autoritate și încredere, precum și informațiile privind vulnerabilitățile medicale și sociale ale beneficiarilor pentru a facilita scoaterea acestora din instituție și exploatarea lor ulterioară.

Investigațiile au vizat, de asemenea, însușirea de către responsabilii instituției de plasament a prestațiilor sociale și a altor mijloace financiare care aparțineau beneficiarilor.

Acuzatorii spun că pe lângă infracțiunile menționate, urmărirea penală a constatat și comiterea faptei prejudiciabile vizând declarația necorespunzătoare adevărului făcută unui organ competent în vederea producerii unor consecințe juridice pentru o terță persoană.

Potrivit prevederilor Codului penal, faptele de trafic de ființe umane incriminate inculpaților se sancționează cu închisoare de la 7 la 12 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate de la 2 la 5 ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Beneficiarii unui centru din Soroca, exploatați prin muncă. Trei angajați, inclusiv directorul, reținuți

#centru de plasament #exploatare prin munca #persoane cu dizabilități #Soroca

Un program care promite să pregătească proiecte comune România-Republica Moldova și investiții europene de până la un miliard de euro este dezvoltat de o organizație privată din țara noastră al cărui fondator este de peste Prut. Ministerul Infrastructurii de la Chișinău însă nu-i recunoaște rolul de coordonare și avertizează că mecanismul propus de Centrul de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale riscă să se suprapună peste atribuțiile instituțiilor statului. Cu toate acestea, ONG-ul afirmă că programul continuă. Nu este clar cine i-a acordat organizației mandatul, ce statut are programul și de unde apare miliardul de euro, scrie TVR Moldova.

În luna iunie 2026, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale primește propunerea pentru un așa-numit „Program de Interconectare Sustenabilă România-Moldova”. Răspunsul instituției este categoric.

„Considerăm că o entitate privată, cum este Centrul enunțat, nu trebuie să aibă atribuții care se suprapun sau substituie deciziile luate de ministerele de resort, ceea ce contribuie la crearea unui dezechilibru instituțional. În contextul celor expuse, comunicăm că nu susținem Programul de Interconectare Sustenabilă România – Moldova, având în vedere aspectele menționate…”, a declarat MIDR.

Totodată, și Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a precizat că, cităm, „definirea domeniilor de intervenție, evaluarea costurilor unor astfel de proiecte țin de competența autorităților”.

Centrul de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale vorbește despre un proiect mai ambițios decât o simplă platformă de consultanță. Organizația își propune să aibă un rol în pregătirea și implementarea proiectelor comune România – Republica Moldova, pentru perioada 2028 – 2034, și se prezintă drept un actor tehnic în construirea programului. Problema este mandatul. România și Republica Moldova au deja instituții publice, agenții de dezvoltare regională și mecanisme bilaterale prin care sunt gestionate asemenea proiecte.

„Eu nu ştiu exact pe cine reprezintă. Relaţia strategică între România şi Republica Moldova mi se pare firesc să fie gestionată de către instituţii publice, instituţii ale statului sau instituţii implicate în domeniile respective. Nu ştiu în ce calitate, ce mandat şi în ce mod încearcă acest centru să gestioneze relaţia dintre România şi Republica Moldova”, a spus directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est din România, Vasile Asandei.

La trei luni de la răspunsul ministerului, ONG -ul susține că lucrează în continuare la dezvoltarea programului. Reprezentantii centrului nu au spus dacă au și confirmarea autorităților.

„Momentan, noi avem o platformă care a rezultat tehnic și bugetar dintr-un proiect comun între CAPDR și ADR Chișinau. Și atunci calitatea noastră, prin platforma aceasta, este de mijlocire efectivă a programului, tehnic vorbind. – Dumneavoastră aveți, oficial, confirmare de la autoritățile de la Chișinău pentru a fi coordonator tehnic? Dvs. judecaţi… cum considerați confirmările acestea. Dar, spre exemplu, anul trecut, la Vatra Dornei, la forumul organizat de noi, tot în contextul ăsta, au fost secretari de stat de la București și Chișinău. Eu le consider confirmări informale ale statelor noastre care nu girează în alb. Pentru că nu au cum să o facă. Dar sunt alături de noi, sunt parteneri de dezvoltare oficial”, a adăugat președintele Centrului de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale, Ion Ștefanovici.

De cealaltă parte, reprezentanții Agenției de Dezvoltare Regională Municipiul Chișinău, instituție subordonată Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și care are colaborări cu CAPDR, descriu rolul organizației ca fiind unul de consultanță pentru primării, în pregătirea proiectelor și atragerea investițiilor.

„Ăsta este un ONG, o organizație care dorește să-și capaciteze… cumva, să ajute primăriile, dar nu poate fi ridicat la nivel guvernamental. – Deci, practic, programul nu poate fi implementat, înțeleg, corect? – În principiu, el nu poate fi implementat la nivel guvernamental. Dar el poate fi implementat cu ajutorul primăriilor. Ei fac un serviciu de consultanță și ce este foarte important de menționat este că în proiectele finanțate din Uniunea Europeană, banii pentru această consultanță sunt elegibile, adică primăriile ar putea să includă consultanța asta în proiect și să nu cheltuiască banii din bugetele locale”, a menționat directorul ADR Chișinău, Sergiu Brînza.

De asemenea, directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est din România, Vasile Asandei, a spus că: „evident că dacă se pune problema unei colaborări instituţionale şi în spiritul dezvoltării acestei componente regionale din Republica Moldova, această relaţie trebuie să fie cu ADR-urile. Nu cred că o instituţie privată, despre care nu ştiu ce expertiză are şi în ce fel poate să gestioneze această relaţie, poate să facă aşa ceva. Evident că poate există interes, aspecte care ţin de consultanţă, dar asta este altceva.

Programul nu este prezentat de acest ONG drept o platformă de consultanță. Potrivit declarațiilor organizației, acesta ar urma să mobilizeze investiții europene care ar putea ajunge la un miliard de euro. ADR Chișinău ne-a comunicat că nu știe nimic de o asemenea cifră stabilită la nivelul Guvernului.

„Mai multă lume m-a întrebat de unde domnul Ștefanovici a luat cifra asta? El… probabil că este la nivel de intuiție a lui, pentru că nu am auzit-o la nivel guvernamental nicăieri”, a spus directorul ADR Chișinău, Sergiu Brînza.

În activitatea sa publică, CAPDR abordează și alte teme care depășesc zona proiectelor de dezvoltare regională. Organizația vorbește, între altele, despre dialog politic și cooperarea cu China și s-a implicat în pregătirea unei delegații medicale din România și Republica Moldova pentru participarea la o reuniune în China.

Rămâne însă întrebarea în ce măsură programul propus de CAPDR este compatibil cu mecanismele și documentele strategice deja aprobate de Republica Moldova. Printre documentele relevante se numără Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030” și Programul Național de Aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2025–2029.

Dar, până acum, din răspunsurile obținute de TVR MOLDOVA, nu rezultă existența unui mandat oficial prin care organizația să fi fost desemnată coordonator tehnic al unui program bilateral România-Republica Moldova.