Un plafon de cel mult 2 427,78 lei va putea fi utilizat de grupurile de inițiativă pentru susținerea candidaților independenți la alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei din 15 noiembrie. Decizia a fost aprobată de Comisia Electorală Centrală, care a mai stabilit limitele fondurilor electorale și cuantumul creditelor fără dobândă acordate concurenților electorali, transmite IPN.

Totodată, CEC menționează că face excepție circumscripția electorală Carbalia numărul 23, unde plafonul pentru grupul de inițiativă este de 1 213,89 lei, întrucât are mai puțin de 500 de alegători. Sumele reprezintă valoarea maximă ce poate fi transferată în contul „Destinat grupului de inițiativă”.

În același timp, CEC a stabilit cât vor putea cheltui concurenții electorali din contul „Fond electoral” în timpul campaniei: suma se ridică la 24,27 lei per alegător. Potrivit vicepreședintelui CEC, Pavel Postica, coeficientul a crescut cu aproximativ 18 bani după modificarea veniturilor bugetului de stat.

Prin urmare, valoarea maximă a fondului electoral diferă de la o circumscripție la alta. Cel mai mic plafon este stabilit în circumscripția Carbalia numărul 23, cu 402 alegători – 9 759,66 lei, iar cel mai mare este în circumscripția Baurci numărul 12, cu 6 853 de alegători – 166 375,57 lei.

De asemenea, CEC a aprobat și cuantumul creditelor fără dobândă ce pot fi acordate pentru desfășurarea campaniei electorale. Fiecare partid politic sau bloc electoral va putea beneficia de un credit de până la 25 de mii de lei, iar fiecare candidat independent – de până la 5 mii de lei.

Alegerile pentru funcția de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei sunt programate pentru 15 noiembrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #Comisia Electorala Centrala #Gagauzia

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică achită aproximativ 30 de mii de euro lunar pentru chiria sediului în care își desfășoară activitatea. Directorul ANRE, Alexei Taran, spune că instituția încearcă de mai mulți ani să identifice un spațiu care să facă parte din patrimoniul public, pentru a reduce astfel cheltuielile și pentru ca banii achitați pentru chirie să ajungă în bugetul statului.

Taran susține că, începând din 2019, Agenția a solicitat în repetate rânduri Agenției Proprietății Publice să identifice o clădire din patrimoniul public care ar putea fi utilizată de ANRE.

„Orice instituție, companie, ca să funcționeze are nevoie de un sediu. Agenția nu a avut niciodată sediu, întotdeauna am închiriat. Din anul 2019, în fiecare an, scriem demersuri către APP și Cancelaria de Stat pentru a ne da o ofertă de clădiri care sunt patrimoniu public. Ca să putem veni într-o clădire care este proprietatea statului și să achităm chirie, dar s-o achităm la stat”, a explicat directorul ANRE, Alexei Taran, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RealitateaTV.

Taran afirmă că, în pofida solicitărilor făcute în ultimii ani, până acum nu a fost identificată o clădire potrivită.

„Este un subiect care deja se discută și la nivel de prim-ministru. Clădirea unde stăm astăzi s-a identificat în procedură competitivă, la prețul cel mai mic. Mobila este din edificiul vechi, are 15-20 de ani”, a punctat directorul ANRE.

Alexei Taran a confirmat că ANRE achită 30 de mii de euro lunar pentru chiria sediului, menționând că valoarea chiriei este calculată în funcție de suprafață și de costul unui metru pătrat.

„Prețul e în jur de 30 de mii de euro și are la bază suprafața și costul per metru pătrat. Prețul oricum este mult sub zona în care ne aflăm pentru că au fost negocieri”, a precizat Alexei Taran.