Sporurile de performanță pentru angajații din sectorul bugetar nu vor mai fi acordate automat, ci vor fi direcționate către salariații care demonstrează performanțe deosebite. Declarația a fost făcută de ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Potrivit ministrei, în prezent, sporul de performanță este acordat aproape tuturor angajaților din sectorul bugetar, ceea ce, în opinia sa, nu mai corespunde scopului inițial al acestui mecanism.

„Este un spor care, în mod normal, în toate țările, se oferă pentru o performanță deosebită, adică faci mai mult decât prevede fișa postului.Până acum, în sectorul bugetar, sporul de performanță era practic dat la 90-99% din toți angajații. Acum, sporul de performanță va fi limitat, chiar și ca procent din fondul de salarizare, doar 4%, și atunci și șefii de instituții și manageri vor trebui într-adevăr să gândească cui să se dea aceste sporuri”, a declarat Natalia Plugaru.

Guvernul a anunțat anterior că noua lege a salarizării urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. Reforma prevede, între altele, majorarea salariului de bază și reducerea ponderii componentei variabile în veniturile bugetarilor. Potrivit proiectului prezentat de Guvern, sporul de performanță va fi transformat dintr-o plată acordată pe scară largă într-un mecanism destinat stimulării performanței.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#plugaru #salarii #sprouri salariale

Rusia s-a retras oficial din Convenţia europeană pentru prevenirea torturii, Consiliul Europei precizând că prin aceasta se va pune capăt oricărei monitorizări independente a închisorilor ruseşti, relatează Digi24.

Astfel, comitetul european pentru prevenirea torturii nu mai poate verifica modul în care sunt trataţi deţinuţii în Rusia, notează sursa citată.

Moscova şi-a anunţat anul trecut intenţia de a se retrage din convenţie. Retragerea a intrat acum în vigoare.

Deşi Rusia a făcut parte din această convenţie încă de la sfârşitul anilor ’90, activiştii pentru drepturile omului au semnalat în mod constant că tortura şi tratamentele degradante sunt larg răspândite în secţiile de poliţie şi în centrele de detenţie din Rusia. De asemenea, aproape toţi prizonierii de război ucraineni eliberaţi în cadrul unor schimburi de prizonieri au relatat că au fost supuşi torturii în Rusia.

Comitetul a vizitat 450 de centre de detenţie în cadrul a 30 de misiuni între anii 1998 şi 2021. Cu toate acestea, comitetul a precizat că Rusia a fost singura ţară care aproape de fiecare dată nu a permis publicarea ulterioară a rapoartelor privind aceste vizite. Potrivit comitetului, au fost publicat rapoarte doar pentru patru dintre vizitele în Rusia.

După declanşarea războiului Rusiei în Ucraina, comitetul a anunţat că nu i s-a mai permis să efectueze nicio vizită.

Organismul a menţionat că a primit în mod repetat sesizări privind acte de tortură şi abuzuri în Rusia, precum şi în zonele din Ucraina aflate sub ocupaţie rusă.

Moscova şi-a justificat retragerea din convenţie afirmând că nu mai poate participa la comitetul pentru prevenirea torturii.