Centrul Național de Management al Crizelor evită să răspundă concret la întrebările despre ce se va întâmpla dacă situația de pe Nistru și Prut se agravează. Grupul de presă Realitatea a întrebat care sunt localitățile cele mai expuse, ce rezerve de apă au fost pregătite și la ce nivel al râurilor ar putea fi introduse restricții, instituția, însă, ne-a transmis că situația este monitorizată și că există „praguri operaționale”, fără să spună însă care sunt acestea.

În răspunsul oferit , CNMC recunoaște că debitele scăzute ale Nistrului și Prutului reprezintă un factor de risc. Instituția spune că autoritățile lucrează preventiv pentru ca acesta să nu se transforme în întreruperi ale alimentării cu apă și că sunt pregătite mai multe scenarii pentru cazul în care debitele vor rămâne mici o perioadă mai lungă.

„O atenție sporită este acordată sistemelor care depind direct de captările din Nistru și Prut. Gradul de vulnerabilitate diferă însă în funcție de tipul captării, nivelul apei și capacitățile tehnice ale fiecărui operator”, se arată în răspunsul transmis.

Am întrebat concret care sunt zonele sau localitățile cele mai vulnerabile. CNMC nu le-a indicat, precizând doar că, împreună cu autoritățile locale și operatorii, sunt evaluate necesitățile și sursele alternative de apă.

Nici în privința unui nivel critic al apei nu am primit o cifră. Instituția spune că există „praguri operaționale”, dar că deciziile nu depind de o singură cotă a apei.

„Sunt analizate concomitent evoluția debitelor, prognozele de aport, situația captărilor și posibilitățile tehnice de intervenție”, precizează CNMC.

În răspunsul expediat, CNMC a mai menționat că eventualele restricții ar fi o măsură de ultimă instanță și ar fi aplicate gradual și temporar. Instituția nu a precizat însă, în răspunsul oferit presei, care este pragul la care s-ar ajunge la această măsură și nici care localități ar fi primele vizate.

Între timp, situația hidrologică rămâne una complicată. Republica Moldova se află din 26 septembrie în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pentru 60 de zile, iar scăderea nivelului apei pune presiune inclusiv pe sistemele de alimentare cu apă.

Pentru Chișinău, una dintre zonele vulnerabile este stația de captare de la Coșernița. Nivelul scăzut al Nistrului creează probleme tehnice pentru captarea apei, iar autoritățile au trimis pompe suplimentare către „Apă-Canal Chișinău” pentru a menține alimentarea.

Situația este complicată și de evoluția din amonte. Ucraina a anunțat recent că nu mai poate asigura debitul minim garantat anterior, în condițiile în care nivelul lacului de acumulare Novodnistrovsk a scăzut cu peste 10 metri.

Și pe Prut nivelul apei este alarmant. Lacul de acumulare Costești-Stânca a pierdut aproximativ 1,28 metri într-o singură lună, iar autoritățile au redus debitul eliberat din acumulare pentru a păstra rezerva de apă. Prutul este o sursă importantă pentru raioanele Glodeni, Fălești, Ungheni, Leova, Cahul și Cantemir.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alimentare cu apa #CNMC #Stare de urgență hidrologică

Rusia se pregăteşte pentru ca războiul din Ucraina să continue ani de zile, planificând cheltuieli de război record şi renunţând la planurile de reducere a bugetelor militare, scrie adevărul.ro.

Cheltuielile militare prevăzute pentru anul viitor, în valoare de 17,1 trilioane de ruble (205 miliarde de dolari), ar reprezenta o creştere anuală de peste 40% faţă de cheltuielile de apărare planificate pentru acest an – sumele totale reale rămân clasificate – şi o creştere de aproape 380% faţă de anul dinaintea începerii războiului. Oficialii prevăd doar o scădere uşoară, la 16,6 trilioane de ruble în 2028 şi la 16,3 trilioane de ruble în 2029.

Această traiectorie reprezintă o schimbare bruscă faţă de situaţia de acum un an, când Moscova intenţiona să modereze creşterea cheltuielilor militare, în încercarea de a reduce deficitul bugetar şi de a reface rezervele epuizate în timpul războiului.

În schimb, noul buget vine într-un moment în care negocierile mediate de SUA sunt în mare parte blocate, oficialii europeni avertizează din ce în ce mai des asupra atacurilor hibride dirijate de la Moscova, iar Rusia continuă să bombardeze oraşele şi infrastructura ucrainene.

„Putin ridică miza”, a declarat Kirill Rogov, directorul Re: Russia, un grup de cercetare cu sediul la Viena. El transmite mesajul că Rusia „va continua să investească în război, iar Europa trebuie să decidă dacă este pregătită să menţină acelaşi nivel de sprijin” pentru Ucraina, a explicat el. Schimbarea este deosebit de frapantă în comparaţie cu aşteptările de acum un an, când planul de cheltuieli alimentase speranţele că acest conflict s-ar putea încheia în cele din urmă, a mai spus Rogov.

Putin a subliniat cât de mult s-au schimbat lucrurile joi, când i-a acuzat pe oficialii europeni că agravează tensiunile cu Rusia şi se pregătesc pentru un potenţial conflict în a doua jumătate a acestui deceniu, făcând referire la exerciţiile militare din Marea Baltică şi la declaraţiile politicienilor occidentali cu privire la exclava baltică Kaliningrad. El a afirmat că Rusia nu are intenţia de a ataca Europa, dar a avertizat că orice atac direct asupra teritoriului rus ar forţa Moscova să ia în considerare utilizarea întregii game de arme de care dispune.

„Înţelegem că ne-am confrunta cu un adversar de două ori mai mare decât noi din punct de vedere al populaţiei, cu un potenţial economic şi militar semnificativ”, a spus Putin. „Nu dispunem de atâtea forţe şi mijloace pentru a contracara această ameninţare. Dar nimeni nu dispune de mijloacele de distrugere de care dispune Rusia astăzi”, a recunoscut el.