În ziua de 18 septembrie, în jurul orei 4:20, când majoritatea moldovenilor dormeau, mai mulți locuitori de la marginea de est a Chișinăului au anunțat o lumină puternică și o explozie de proporții. Poliția a căutat ore în șir cauza, până când a găsit rămășițele unei drone, inclusiv un motor cu reacție, împrăștiate pe un câmp recoltat de lângă satul Colonița. Satul se află la circa șapte kilometri est de capitală și face parte din municipiul Chișinău. Explozia s-a auzit în unele zone ale capitalei. Surprinzător, Ministerul Apărării a anunțat că nu a înregistrat niciun survol neautorizat în acea noapte, scrie thehill.com.

Moldova se află între Ucraina și România. Este țară candidată la UE, dar rămâne în afara NATO. Are o acoperire radar limitată și nu dispune de un sistem național de alertare prin telefonia mobilă. E o problemă, având în vedere că Moldova trăiește cu drone și fragmente căzute pe teritoriul ei de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, în 2022.

Totuși, locul exploziei de la Colonița și frecvența tot mai mare a incursiunilor de drone în spațiul aerian moldovenesc scot la iveală o vulnerabilitate serioasă a țării.

Explozia din 18 septembrie este primul caz cunoscut în care o dronă a căzut și a explodat pe teritoriul municipiului Chișinău. E adevărat că și alte drone au survolat capitala, dar aceasta s-a prăbușit în limitele ei administrative. Locuitorii au anunțat explozia înainte ca autoritățile să-i stabilească locul. Când o dronă explodează atât de aproape de centrul politic, economic și demografic al țării, primul avertisment nu ar trebui să fie zgomotul impactului.

Autoritățile moldovene au înregistrat patru incidente de încălcare a spațiului aerian în 2022, șase în 2023, zece în 2024 și 17 în 2025. Până pe 19 august 2026, Moldova număra deja 16, iar până pe 24 septembrie, alarmant, 44 de încălcări. Doar în dimineața zilei de 24 septembrie, patru obiecte zburătoare au intrat în spațiul aerian moldovenesc, ceea ce a dus la închiderea temporară a spațiului aerian din nordul țării.

Alte 29 de încălcări în șase săptămâni cer mai mult decât formule de circumstanță despre consecințele unui război la graniță. Ele arată o expunere a teritoriului moldovenesc care crește brusc, până la marginea capitalei. Motivul exact al fiecărei încălcări rămâne neclar. Dar Moldova nu trebuie să afle destinația unei drone ca să-și îmbunătățească detectarea și avertizarea publicului.

Președinta Maia Sandu a recunoscut că supravegherea se îmbunătățește, dar rămâne insuficientă, iar rachetele, armamentul antiaerian și sistemele electronice existente protejează doar anumite obiective de infrastructură critică. În iulie, UE s-a angajat să aloce 120 de milioane de euro pentru un sistem de apărare aeriană cu rază medie de acțiune pentru Moldova, a cărui achiziție și instalare vor lua timp. Aceste investiții sunt de o importanță covârșitoare. La fel de important este să se închidă golul de avertizare înainte ca sistemul să intre în funcțiune. Chișinăul ar trebui să convină cu România și Ucraina un schimb mai rapid și de rutină de date despre traiectoriile de zbor și despre alerte.

Nu e o deficiență abstractă. Când aceeași dronă, care mai târziu s-a prăbușit lângă Mihăilenii Vechi, a intrat prima dată în spațiul aerian românesc, pe 8 septembrie, RO-Alert, sistemul național de alertare al României, a ajuns în câteva minute pe telefoanele din cinci județe românești. Niciun mesaj similar nu a ajuns la cineva din raionul Rîșcani, unde drona a căzut ulterior. Premierul Norvegiei a declarat ulterior că o dronă a fost aproape să lovească avionul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, în timp ce acesta pleca din Chișinău. Ambasadorul Moldovei la Washington a spus că momentul nu a fost, probabil, „o întâmplare”.

Echivalentul moldovenesc al unui sistem de alertare timpurie, MD-ALERT, există deocamdată doar ca concept aprobat. Aprobat în martie, este finanțat printr-un împrumut al Băncii Mondiale și ar urma să devină funcțional în 2027. Chiar și atunci, e conceput pentru inundații și valuri de căldură, nu pentru drone căzute. Nimic nu îl leagă în prezent de sistemele radar și de interceptare pe care banii UE ar trebui să le finanțeze.

Și Washingtonul are un interes aici. Între februarie 2022 și septembrie 2024, SUA au anunțat asistență de până la un miliard de dolari pentru Moldova. Angajamentul nu a dispărut: în mai, Washingtonul a anunțat 8 milioane de dolari pe patru ani pentru consolidarea securității cibernetice a Moldovei și protejarea sistemelor guvernamentale împotriva atacurilor. Este un semn că SUA consideră în continuare că reziliența Moldovei merită sprijinită. Dar sprijinul a rămas pe zona cibernetică. Nimic comparabil nu a urmat pentru drone, radare sau avertizarea publicului, deși încălcările spațiului aerian s-au mai mult decât dublat față de anul trecut.

Nimic din toate acestea nu cere un nou pachet de ajutor sau măcar un argument nou. O alocare modestă pentru combaterea dronelor, prin Finanțarea Militară Externă (Foreign Military Financing) sau prin contribuția SUA la inițiativa NATO pentru consolidarea capacităților de apărare și securitate conexe, ar extinde sprijinul existent al Washingtonului la amenințarea cu care se confruntă Moldova cel mai direct în prezent.

La Colonița, norocul a ținut doar de locul în care a căzut drona, nu de rapiditatea cu care a aflat cineva. Un mecanism permanent, în timp real, de schimb de date despre traiectoriile de zbor cu București și Kiev costă puțin, în afară de voință politică. O alertă îngustă, strict de securitate, pentru zonele expuse, inclusiv Chișinăul și apropierea de frontiera cu Ucraina, ar putea funcționa cu mult înainte de sistemul mai larg de protecție civilă, alături de care va exista. Alertele României din 8 septembrie priveau o altă dronă, cu zece zile înainte de explozia de la Colonița. Ele arată cum poate arăta o avertizare făcută la timp.

Până când Moldova nu va putea oferi propriilor locuitori o avertizare similară, următoarea dronă ar putea din nou să se anunțe singură, înaintea statului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Will Kingston-Cox este fondator și director general al Europinion. Laurențiu Pleșca este responsabil de program la German Marshall Fund of the United States.

#Chisinau #drone

Rusia se pregăteşte pentru ca războiul din Ucraina să continue ani de zile, planificând cheltuieli de război record şi renunţând la planurile de reducere a bugetelor militare, scrie adevărul.ro.

Cheltuielile militare prevăzute pentru anul viitor, în valoare de 17,1 trilioane de ruble (205 miliarde de dolari), ar reprezenta o creştere anuală de peste 40% faţă de cheltuielile de apărare planificate pentru acest an – sumele totale reale rămân clasificate – şi o creştere de aproape 380% faţă de anul dinaintea începerii războiului. Oficialii prevăd doar o scădere uşoară, la 16,6 trilioane de ruble în 2028 şi la 16,3 trilioane de ruble în 2029.

Această traiectorie reprezintă o schimbare bruscă faţă de situaţia de acum un an, când Moscova intenţiona să modereze creşterea cheltuielilor militare, în încercarea de a reduce deficitul bugetar şi de a reface rezervele epuizate în timpul războiului.

În schimb, noul buget vine într-un moment în care negocierile mediate de SUA sunt în mare parte blocate, oficialii europeni avertizează din ce în ce mai des asupra atacurilor hibride dirijate de la Moscova, iar Rusia continuă să bombardeze oraşele şi infrastructura ucrainene.

„Putin ridică miza”, a declarat Kirill Rogov, directorul Re: Russia, un grup de cercetare cu sediul la Viena. El transmite mesajul că Rusia „va continua să investească în război, iar Europa trebuie să decidă dacă este pregătită să menţină acelaşi nivel de sprijin” pentru Ucraina, a explicat el. Schimbarea este deosebit de frapantă în comparaţie cu aşteptările de acum un an, când planul de cheltuieli alimentase speranţele că acest conflict s-ar putea încheia în cele din urmă, a mai spus Rogov.

Putin a subliniat cât de mult s-au schimbat lucrurile joi, când i-a acuzat pe oficialii europeni că agravează tensiunile cu Rusia şi se pregătesc pentru un potenţial conflict în a doua jumătate a acestui deceniu, făcând referire la exerciţiile militare din Marea Baltică şi la declaraţiile politicienilor occidentali cu privire la exclava baltică Kaliningrad. El a afirmat că Rusia nu are intenţia de a ataca Europa, dar a avertizat că orice atac direct asupra teritoriului rus ar forţa Moscova să ia în considerare utilizarea întregii game de arme de care dispune.

„Înţelegem că ne-am confrunta cu un adversar de două ori mai mare decât noi din punct de vedere al populaţiei, cu un potenţial economic şi militar semnificativ”, a spus Putin. „Nu dispunem de atâtea forţe şi mijloace pentru a contracara această ameninţare. Dar nimeni nu dispune de mijloacele de distrugere de care dispune Rusia astăzi”, a recunoscut el.