Echipele de ambulanță din Republica Moldova au avut aproape 780 de mii de intervenții în 2025, iar numărul solicitărilor continuă să crească. Peste 4 800 de oameni lucrează în serviciul de asistență medicală urgentă prespitalicească, de la medici și felceri până la asistenți medicali, dispeceri și șoferi.

Datele au fost prezentate astăzi, 2 octombrie, la evenimentul dedicat Zilei naționale a ambulanței. Ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, le-a mulțumit angajaților și a vorbit despre munca făcută contra cronometru, în care deciziile trebuie luate rapid, uneori în situații cu o puternică încărcătură emoțională.

Pentru modernizarea serviciului, în 2025 au fost alocate peste 16,6 milioane de lei pentru baza tehnico-materială a Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească.

Alte 30 de autosanitare noi au fost cumpărate în 2026, pentru aproximativ 69 de milioane de lei. Mașinile sunt complet echipate și urmează să fie livrate în Republica Moldova până în martie 2027.

Serviciul va primi și șase autosanitare prin proiectul „Asistența medicală urgentă prespitalicească salvează vieți”, finanțat prin Programul Interreg NEXT România–Republica Moldova. Valoarea acestora este de aproximativ 540 de mii de euro.

Planurile Ministerului Sănătății includ și dezvoltarea centrului de instruire al CNAMUP. Personalul va avea parte de simulări și exerciții inspirate din situațiile cu care echipele se confruntă în intervențiile de zi cu zi, inclusiv în cazuri de calamități și situații de criză.
O altă schimbare pregătită este legată de digitalizarea serviciului. Ambulanța ar urma să aibă acces mai rapid la informațiile medicale importante despre pacient, iar medicii din spitale ar putea fi consultați de la distanță în timpul intervenției.

Acest lucru este important mai ales în cazurile grave, precum infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral sau traumatismele majore. În astfel de situații, spitalul poate fi anunțat din timp și se poate pregăti pentru primirea pacientului și continuarea tratamentului.
Ministerul Sănătății spune că obiectivul este ca intervenția să nu se oprească la ușa ambulanței. Serviciul de urgență urmează să fie mai bine conectat cu spitalele, astfel încât îngrijirea pacientului să continue fără întreruperi, din momentul apelului la 112 și până la tratamentul de care are nevoie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ambulanta #solicitari #statistica

Rusia se pregăteşte pentru ca războiul din Ucraina să continue ani de zile, planificând cheltuieli de război record şi renunţând la planurile de reducere a bugetelor militare, scrie adevărul.ro.

Cheltuielile militare prevăzute pentru anul viitor, în valoare de 17,1 trilioane de ruble (205 miliarde de dolari), ar reprezenta o creştere anuală de peste 40% faţă de cheltuielile de apărare planificate pentru acest an – sumele totale reale rămân clasificate – şi o creştere de aproape 380% faţă de anul dinaintea începerii războiului. Oficialii prevăd doar o scădere uşoară, la 16,6 trilioane de ruble în 2028 şi la 16,3 trilioane de ruble în 2029.

Această traiectorie reprezintă o schimbare bruscă faţă de situaţia de acum un an, când Moscova intenţiona să modereze creşterea cheltuielilor militare, în încercarea de a reduce deficitul bugetar şi de a reface rezervele epuizate în timpul războiului.

În schimb, noul buget vine într-un moment în care negocierile mediate de SUA sunt în mare parte blocate, oficialii europeni avertizează din ce în ce mai des asupra atacurilor hibride dirijate de la Moscova, iar Rusia continuă să bombardeze oraşele şi infrastructura ucrainene.

„Putin ridică miza”, a declarat Kirill Rogov, directorul Re: Russia, un grup de cercetare cu sediul la Viena. El transmite mesajul că Rusia „va continua să investească în război, iar Europa trebuie să decidă dacă este pregătită să menţină acelaşi nivel de sprijin” pentru Ucraina, a explicat el. Schimbarea este deosebit de frapantă în comparaţie cu aşteptările de acum un an, când planul de cheltuieli alimentase speranţele că acest conflict s-ar putea încheia în cele din urmă, a mai spus Rogov.

Putin a subliniat cât de mult s-au schimbat lucrurile joi, când i-a acuzat pe oficialii europeni că agravează tensiunile cu Rusia şi se pregătesc pentru un potenţial conflict în a doua jumătate a acestui deceniu, făcând referire la exerciţiile militare din Marea Baltică şi la declaraţiile politicienilor occidentali cu privire la exclava baltică Kaliningrad. El a afirmat că Rusia nu are intenţia de a ataca Europa, dar a avertizat că orice atac direct asupra teritoriului rus ar forţa Moscova să ia în considerare utilizarea întregii game de arme de care dispune.

„Înţelegem că ne-am confrunta cu un adversar de două ori mai mare decât noi din punct de vedere al populaţiei, cu un potenţial economic şi militar semnificativ”, a spus Putin. „Nu dispunem de atâtea forţe şi mijloace pentru a contracara această ameninţare. Dar nimeni nu dispune de mijloacele de distrugere de care dispune Rusia astăzi”, a recunoscut el.