Experții din cadrul Centrului Național Anticorupție (CNA) nu par să fie de acord cu modificarea Legii CNA. Ei văd riscuri în proiectul de lege care deja a fost votat în lectura a II-a care este și finală. „Analiza prevederilor proiectului denotă promovarea intereselor în alegerea în mod direct adirectorului Centrului Național Anticorupție pe criterii politice, ceea ce presupune angajarea politicădin partea directorului în fața celor care l-au ales și, respectiv, știrbirea independenței și eficiențeiinstituției”, scrie în concluzia experților.

Proiectul legii pentru modificarea articolului 8 din Legea nr.1104/2002 cu privire la CNA este promovat de către un grup de deputați în Parlament, în scopul simplificării procedurii de numire în funcție a directorului CNA, prin excluderea concursului organizat și desfășurat în acest scop de către Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului.

Însă, potrivit celor de la CNA, proiectul nu corespunde interesului public general, deoarece va contribui la slăbirea instituțională și subminarea independenței Centrului în calitate de entitate specializată în prevenirea și combaterea corupției.

„În normele proiectului supus expertizei anticorupție a fost identificată concurența normelor de drept, atât cu dispozițiile actelor normative naționale, cât și cu prevederile actelor normative internaționale în domeniul anticorupție. În scopul preîntâmpinării apariției manifestărilor de corupție la aplicarea în practică a prevederilor proiectului, considerăm oportună redactarea acestuia în contextul obiecției și recomandării din prezentul raport de expertiză anticorupție”, scrie în documentul semnat de Vadim Gheorghiţă, inspector principal al Direcției legislație și expertiză anticorupție.

Potrivit noilor modificări, noul director urmează să fie propus deja de cel puțin 20 de deputați plenului Parlamentului pentru numire în funcție, adică se omite procedura de alegere prin concurs și va fi numit în funcție cu votul majorității deputaților aleși, pentru un mandat de 5 ani, fără posibilitatea numirii pentru un alt mandat.

A fost elaborat de deputații fracțiunii PAS și criticat de opoziție.

În prezent, directorul CNA este Ruslan Flocea.

#CNA #expertiză

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.