Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    0%
  • USD
    17.9200
    0%
  • RUB
    0.2197
    0%
  • RON
    3.7663
    0%
  • UAH
    0.3945
    0%

Toate știrile

07 noiembrie 2026

Un nou studiu trage un semnal de alarmă: Șapte tipuri de cancer sunt tot mai frecvente în rândul tinerilor

06 Oct. 2026, 10:50
 // Categoria: În Lume // Autor:  Daniela Baranovschi
06 Oct. 2026, 10:50 // În Lume //  Daniela Baranovschi

Un nou studiu de amploare a relevat că incidenţa a şapte tipuri de cancer a crescut brusc în rândul tinerilor din Anglia, ceea ce a determinat avertismente conform cărora alegerile legate de stilul de viaţă costă mii de vieţi în fiecare an, scrie The Guardian.

Numărul persoanelor sub 50 de ani diagnosticate cu cancer de prostată în Anglia s-a cuadruplat din 2001, în timp ce diagnosticările de cancer de intestin, de rinichi şi de uter cu debut precoce s-au dublat cu mult.

O analiză a datelor privind cancerul din Anglia, SUA şi Ţările de Jos, realizată de World Cancer Research Fund, a identificat „creşteri semnificative” ale cazurilor de cancer cu debut precoce pentru şapte tipuri de cancer în Anglia, cinci tipuri în SUA şi patru în Ţările de Jos, relatează News.ro.

Deşi incidenţa cancerului a crescut la nivel global în toate grupele de vârstă, creşterea ratei cazurilor cu debut precoce este mai mare decât în cazul celorlalte grupe de vârstă.

Experţii au afirmat că aceste cifre reflectă epidemia globală tot mai extinsă de obezitate, alimentaţia nesănătoasă şi lipsa exerciţiilor fizice, precum şi o conştientizare tot mai mare cu privire la cancer şi diagnosticarea mai timpurie a acestuia.

Cancerul în rândul persoanelor sub 50 de ani este încă rar, vârsta mediană la momentul diagnosticării fiind de peste 60 de ani, dar tendinţa este îngrijorătoare, au remarcat autorii.

Mark Lawler, profesor de sănătate digitală şi titular al catedrei de genomică translaţională a cancerului la Universitatea Queen’s din Belfast, a calificat problema drept „o bombă cu ceas pe care trebuie să o dezamorsăm cât mai repede posibil; în caz contrar, cifrele vor continua, fără îndoială, să crească”.

 

„Tendinţa generală este, de asemenea, deosebit de îngrijorătoare, având în vedere că apare pe fondul unor factori legaţi de stilul de viaţă care contribuie la mii de decese”, a continuat el.

 

În Anglia, dintre cele 12 tipuri de tumori studiate, ratele de incidenţă ale cancerului de prostată în rândul bărbaţilor sub 50 de ani au crescut de la un caz la 100.000 de persoane în 2001 la 3,6 la 100.000 în 2023. În aceeaşi perioadă, ratele de cancer colorectal în rândul persoanelor sub 50 de ani au crescut de la 3,9 la 100.000 de persoane în 2001 la 8,4 la 100.000 în 2023, în timp ce incidenţa cancerului de uter şi a celui renal cu debut precoce s-a dublat, ajungând la 3,9, respectiv 3 la 100.000 de persoane.

Rata cancerului de sân în rândul persoanelor sub 50 de ani a crescut, deşi într-un ritm mai lent, de la 42 la 47,5 la 100.000 în 2023, în timp ce s-au înregistrat creşteri şi în incidenţa cancerelor pancreatice şi hepatice cu debut precoce.

În SUA, analiza datelor oficiale începând cu anul 2000 a arătat că, în rândul pacienţilor cu vârsta sub 50 de ani, ratele de incidenţă ale cancerului renal s-au dublat cu mult, de la 2,5 la 100.000 de persoane în 2000 la 5,3 în 2023, în timp ce cancerul de intestin, cel uterin şi cel pancreatic au înregistrat toate o creştere de peste 50%, iar cancerul de sân, de aproximativ 20%.

În cazul Ţărilor de Jos, cercetătorii au constatat creşteri semnificative ale incidenţei cancerului de intestin, de rinichi, de ficat şi de col uterin cu debut precoce.

În schimb, ratele de incidenţă a cancerului pulmonar în rândul persoanelor sub 50 de ani au scăzut în toate cele trei ţări, ceea ce reflectă scăderea continuă a fumatului în aceste ţări.

WCRF a afirmat că factori de risc precum creşterea ratei obezităţii, alimentaţia nesănătoasă, activitatea fizică insuficientă, consumul de alcool, fumatul şi expunerile la factori de mediu (cum ar fi poluanţii, substanţele chimice, materialele plastice, poluarea apei şi a aerului) ar putea contribui la această tendinţă. Aproximativ 40% din cazurile de cancer sunt asociate cu aceste tipuri de factori de risc modificabili. Cu toate acestea, o mai mare conştientizare a simptomelor cancerului înseamnă, de asemenea, că oamenii au şanse mai mari să fie diagnosticaţi într-un stadiu incipient.

 

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
07 Nov. 2026, 13:40 // Slider //  Daniela Baranovschi

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!