Motivată de teama faţă de marele său vecin, Rusia, Lituania a aprobat marţi, 6 octombrie, prezenţa armelor nucleare pe teritoriul său, votul decisiv al deputaţilor putând avea loc în ianuarie, relatează știrileprotv.ro.

„Reacţionăm la agresiunea Rusiei. Dacă Rusia nu ar fi declanşat războiul în Ucraina, nu am fi avut dezbateri precum cele de astăzi”, a declarat ministrul lituanian al apărării, Robertas Kaunas, citat de presa locală.

Preşedintele lituanian Gitanas Nauseda declarase la începutul lunii iulie că îşi doreşte ca ţara sa să participe la disuasiunea nucleară occidentală împotriva Moscovei, în timp ce Parlamentul a început să aducă amendamentele necesare la Constituţie.

În septembrie, Kremlinul a avertizat că îşi va îndrepta armele nucleare către Lituania dacă această ţară baltică, membră a NATO, va găzdui pe teritoriul său ogive provenite din arsenalele aliaţilor săi.

Marţi, Parlamentul lituanian a aprobat amendamentul la Constituţie cu 106 voturi pentru, 18 împotrivă şi şase abţineri.

Următorul şi ultimul vot care va confirma adoptarea acestui amendament nu va putea avea loc decât în ianuarie 2027, în conformitate cu cerinţa legală privind un interval de cel puţin trei luni între voturile asupra modificărilor constituţionale, fiind necesară o majoritate de două treimi din voturile din Parlament.

Vilnius susţine că actuala interdicţie de a staţiona arme nucleare pe teritoriul său ar împiedica aliaţii săi să desfăşoare sau să deplaseze potenţial arme nucleare tactice pe teritoriul său, cu atât mai mult cu cât Lituania este singura ţară de pe flancul estic al NATO care are o astfel de interdicţie prevăzută în Constituţie.

Responsabilii baltici susţin că Rusia foloseşte o retorică nucleară pentru a exercita presiuni asupra NATO, invocând precedente ameninţări nucleare şi exerciţii militare care implică vastul arsenal nuclear al ţării. Rusia a anunţat deja desfăşurarea de rachete nucleare tactice în Belarus, ţară vecină cu state membre UE şi NATO precum Letonia, Lituania şi Polonia.

În 2022, ministrul lituanian al apărării de atunci, Arvydas Anusauskas, a declarat că Rusia deţine deja arme nucleare în enclava Kaliningrad de pe coasta Mării Baltice, situată între Polonia şi Lituania. La începutul lunii octombrie, preşedintele rus Vladimir Putin a ameninţat, de asemenea, că va folosi „toate tipurile de arme” pentru a apăra Kaliningradul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#arme nucleare #Lituania

Episcopul polonez Andrzej Jez a fost condamnat pentru că nu ar fi înştiinţat autorităţile în legătură cu abuzurile sexuale asupra unor minori pe care le-au comis doi preoţi din dioceza sa, în cel mai important caz de acest fel în care este implicat un lider al Bisericii Catolice din Polonia.

Acest caz este cel mai recent dintr-o serie de scandaluri de abuzuri comise de clerici, care au subminat încrederea în Biserică într-una dintre cele mai profund catolice naţiuni din Europa. În 2024, un episcop şi un arhiepiscop au demisionat din cauza neglijenţei în gestionarea cazurilor de abuz sexual.

Hotărârea instanţei din oraşul Tarnow (sudul Poloniei), pronunţată joi, ordonă reţinerea a 25% din salariul lunar de episcop, sumă care va fi donată fundaţiei „Dajemy Dzieciom Sile” („Dăm putere copiilor”), împreună cu o plată de aproximativ 2.300 de euro către fondul de stat pentru asistenţa victimelor. Sentinţa nu este definitivă, precizează EFE.

Acuzarea solicitase o pedeapsă de 10 luni de închisoare cu suspendare, în timp ce apărarea a pledat pentru achitare.

Episcopul a pledat nevinovat faţă de acuzaţiile aduse. În declaraţia sa, el a explicat întârzierea în raportarea cazurilor invocând ambiguitatea reglementărilor penale şi circumstanţele specifice ale fiecărui caz în parte, a precizat PAP. În plus, el a subliniat că „un episcop nu poate fi tras la răspundere globală pentru abuzurile comise de cler”, conform EFE.

Cazul priveşte evenimente petrecute între anii 2017 şi 2020, când episcopul a primit informaţii credibile despre abuzurile asupra copiilor comise de doi clerici din dioceza sa, Stanislaw P. – acuzat că a agresat zeci de băieţi – şi Tomasz K. În ciuda acestui fapt, episcopul a încălcat legea neinformând prompt biroul procurorului.

Acest proces stabileşte un precedent istoric în Polonia în ceea ce priveşte responsabilitatea juridică a ierarhiei ecleziastice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cadrul juridic actual provine din reforma Codului Penal aprobată în iulie 2017, care a transformat raportarea abuzurilor sexuale asupra copiilor dintr-o obligaţie pur socială într-o îndatorire legală pedepsită cu până la trei ani de închisoare pentru oricine nu notifică imediat autorităţile.

Până la această hotărâre, niciun episcop polonez nu fusese condamnat penal în instanţele civile pentru muşamalizarea infracţiunilor sexuale împotriva minorilor.

Deşi mulţi polonezi consideră în continuare credinţa catolică drept o componentă esenţială a identităţii lor naţionale, cazurile de abuz sexual în care sunt implicaţi preoţi au dus la o creştere a numărului celor care afirmă că şi-au pierdut încrederea în Biserică. Un sondaj realizat în 2025 de institutul polonez de cercetare a opiniei publice IBRiS a arătat că procentul polonezilor care declară că au încredere în Biserica Catolică a scăzut la 35%, faţă de 58% în 2016.

#episcop #instanta #Polonia