Republica Moldova a primit o nouă tranșă de 157 de milioane de euro din partea Uniunii Europene, după ce autoritățile au îndeplinit 18 dintre cele 20 de reforme asumate pentru perioada ianuarie-iunie 2026. Declarația a fost făcută de premierul Vasile Tofan la începutul ședinței Guvernului.

„Este un mecanism meritocratic. Dacă livrezi reformele, obții finanțarea”, a declarat șeful Executivului, explicând că fiecare reformă îndeplinită are un echivalent financiar în cadrul Planului de Creștere.

Potrivit lui Vasile Tofan, pentru următoarea perioadă, autoritățile și-au asumat realizarea a 40 de reforme, ceea ce ar putea aduce o finanțare și mai mare. Premierul a oferit și câteva exemple de reforme deja implementate.

Printre acestea se numără digitalizarea proceselor vamale, unde au fost digitalizate 17 procese, facilitarea accesului consumatorilor industriali la piața gazelor, reforme în sectorul telecomunicațiilor și măsuri privind independența Curții de Conturi.

„Reformele astea sunt gândite astfel ca să ne apropiem de Uniunea Europeană”, a spus Tofan.

Șeful Guvernului a menționat că una dintre prioritățile pentru perioada următoare este finalizarea liniei electrice Vulcănești-Chișinău, dar și realizarea altor măsuri asumate în relația cu Bruxellesul. Premierul a subliniat că este important ca mecanismul prin care Republica Moldova primește finanțare europeană în schimbul reformelor să fie explicat cât mai transparent cetățenilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Bruxelles #reforme #Vasile Tofan

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.