Munca la distanță a devenit o normalitate atât pentru companii, cât și pentru lucrători, iar posibilitatea de a lucra indiferent de locație le oferă angajaților un șir de beneficii. Printre acestea se numără comoditatea, managementul timpului și libertatea de a-și gestiona serviciile pe care le prestează. Dacă vrei să lucrezi de acasă și planifici o reorientare de carieră, îți prezentăm top 7 joburi atractive, sarcinile căruia le poți îndeplini din dormitorul, oficiul sau bucătăria ta.

Programator – este unul dintre cele mai populare joburi din domeniu, care presupune construcția site-urilor web, conectarea la diferite baze de date, dar și crearea aplicațiilor web. Programatorii cunosc limbaje precum Java, PHP, WPF, SQL etc.
Analist date – un job care se axează pe colectarea datelor și analiza acestora, pentru a identifica tendințele și pentru a obține informații care pot fi utilizate în îmbunătățirea produselor sau a serviciilor tehnologice;
QA Tester – funcția presupune testarea produselor și găsirea eventualelor erori. Pentru a munci în în calitate de QA Tester, sunt necesare cunoștințe de bază ale diferitor limbaje de programare;
Manager E-commerce – jobul presupune responsabilitate pe vânzările online ale unei companii, dar și dezvoltarea unor strategii care ar scala cifra de vânzări;
Social Media Specialist – prezența companiilor pe platformele de socializare a devenit un must, iar funcția presupune abilități de copywriting, mix de creativitate și analiza datelor, cunoașterea algoritmilor de pe rețelele de socializare;
Designer UX – funcția se axează pe responsabilitatea și experiențele utilizatorilor, dar și accesibilitatea acestora. Pentru a munci în acest domeniu, nu este nevoie neapărat de cunoștințe de programare;
Specialist în comunicare – responsabilitatea acestui job presupune dezvoltarea strategiilor de comunicare pentru companii, implementarea acestora, dar și transmiterea constantă a informațiilor de la companie către public, clienți și alți actori.

În context, dacă ești din sudul țării și vrei să muncești de la distanță, înscrie-te la programul „ICT4Women Cahul” destinat fetelor și femeilor din regiunea de sud a țării (Cahul, Cantemir, Leova, Taraclia) și participă la cursuri specializate, dar și evenimente online pentru a-ți dezvolta abilitățile necesare pentru lucru în mediul digital, prin intermediul platformelor de angajare destinate liberelor profesioniste.

Programul se va desfășura în patru etape:

O conferință online de instruire despre o carieră în domeniul IT (luna septembrie)
Cursuri practice în domeniile Worldpress/Tilda, Social Media Management și Google Ads (octombrie – decembrie);
Un atelier de instruire pentru o carieră de freelancer, la care vor participa specialiști din domeniul resurselor umane (ianuarie 2022);
Sesiuni de mentorat pentru elaborarea propriului portofoliu (februarie 2022).

Până în data de 31 august 2021, înscrie-te la program, completând FORUMARUL DE PARTICIPARE.

Programul „ICT4Women Cahul” este lansat și implementat de Proiectul „EU4Moldova: Startup City Cahul”.

#joburi #la distanta #lucratori #posibilitati

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.