Proiectul de lege pentru modificarea mai multor acte normative, care să permită schimbarea procedurii de numire și alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), a fost aprobat, în lectură finală, cu 57 de voturi exprimate doar de Fracțiunea PAS.

Proiectul detaliază modul de alegere a membrilor judecători ai Consiliului Superior al Magistraturii. Adunarea Generală a judecătorilor va alege șase judecători membri ai CSM, patru din cadrul judecătoriilor și câte unul din cadrul curților de apel și al Curții Supreme de Justiție. CSM va anunța alegerile cu cel puțin două luni înainte. Candidații pentru aceste funcții se vor înscrie în alegeri cu cel puțin patru săptămâni până la Adunarea Generală a Judecătorilor.

Legea reintroduce cerințele pentru candidații judecător – activitatea efectivă în calitate de judecător timp de trei ani și resancționarea disciplinară în ultimii trei ani.

De asemenea, deputatul din Fracțiunea PAS, Sergiu Litvinenco, a înaintat un amendament, care prevede ca trei membri ai CSM, din rândul profesorilor de drept titulari, vor fi numiți de Parlament cu votul majorității simple, la propunerea Comisiei juridice, numiri și imunități. Numărul profesorilor titulari a fost ridicat de la doi la trei, pentru a asigura ca în CSM să fie 12 membri.

Documentul mai prevede introducerea unui mecanism echitabil de identificare a judecătorilor supleanți. Aceștia nu vor mai trebui să candideze pe o listă paralelă. Ei vor fi considerați următorii candidați în concurs care nu au acces în CSM. Ei vor suplini diferența de mandat, în ordinea descrescătoare a voturilor obținute. De asemenea, numărul judecătorilor supleanți nu va fi limitat, cum este în prezent.

Proiectul conține prevederi similare în ceea ce privește alegerile în cadrul Consiliului Superior al Procurorilor. Astfel, CSP va anunța data convocării ședinței cu cel puțin două luni înainte de data ședinței, iar participarea la Adunarea Generală poate avea loc și online. Poate fi ales candidatul care are o vechime în funcție de procuror de cel puțin 3 ani efectiv lucrați și nu a fost sancționat disciplinar, în ultimii 3 ani.

În proiect se stabilește și modul de organizare a Adunării Generale a Judecătorilor. Astfel, participarea la adunare poate avea loc și prin teleconferință. De asemenea, proiectul introducere posibilitatea folosirii votului electronic, în cazuri extraordinare, cum ar fi pandemia, însă acest fapt urmează să fie reglementat de Adunarea Generală a Judecătorilor.

#CSM #CSP #deputati #lege #modificat

La trei decenii de la asasinarea lui Tupac Shakur, unul dintre cele mai cunoscute cazuri nerezolvate din Statele Unite ajunge în sfârșit în fața unui tribunal. Dezbaterile în procesul lui Duane „Keffe D” Davis, fost membru al bandei South Side Compton Crips, acuzat că ar fi orchestrat atacul asupra rapperului, urmau să înceapă luni, la Las Vegas, transmite AFP, citat de Agerpres.ro.

Procesul nu va oferi neapărat răspunsul la întrebarea cine a apăsat pe trăgaci în noaptea de 7 septembrie 1996. Procurorii încearcă însă să demonstreze că Davis a pus la cale asasinatul și a furnizat arma folosită în atac. În vârstă de 63 de ani, Davis pledează nevinovat. Dacă va fi găsit vinovat, riscă închisoarea pe viață fără posibilitatea eliberării condiționate.

„Mărturisirile” care l-au adus în fața instanței

În 2008, Davis le-a spus anchetatorilor că se afla în Cadillacul alb din care au fost trase focurile de armă. El a recunoscut că procurase un pistol și că grupul din mașină îl căuta pe Tupac, în urma unui conflict izbucnit cu câteva ore înainte. Declarațiile au fost făcute însă în cadrul unui acord care îi oferea imunitate parțială, ceea ce împiedica folosirea lor directă împotriva sa. Ani mai târziu, după ce ceilalți pasageri ai Cadillacului au murit, Davis a început să vorbească public despre rolul său. În 2019, și-a publicat memoriile, în care a povestit că se afla pe scaunul din față al mașinii și că a transmis pistolul pasagerilor de pe bancheta din spate. Nu a spus însă cine a tras.

Arma crimei nu a fost găsită.

Memoriile sale au devenit, în cele din urmă, una dintre piesele centrale ale anchetei. În septembrie 2023, Davis a fost arestat. Acum, procurorii vor încerca să convingă juriul că propriile declarații ale acuzatului reprezintă cea mai importantă probă din dosar. Apărarea, în schimb, îl va prezenta drept un personaj care și-a exagerat trecutul pentru a obține bani și notorietate.

„Sunt nevinovat. N-am omorât niciodată pe nimeni”, declara Davis în martie 2025, într-un interviu acordat ABC News din închisoare. El a susținut că nu există dovezi care să demonstreze că s-a aflat la Las Vegas în noaptea crimei.

Un război între bande care a explodat în lumea rapului

Procesul va readuce în centrul atenției și una dintre cele mai violente rivalități din istoria muzicii rap americane: conflictul dintre scena de pe Coasta de Vest și cea de pe Coasta de Est. Tupac Shakur, cunoscut drept „2Pac”, devenise simbolul rapului de pe Coasta de Vest, cu hituri precum „California Love” și „All Eyez on Me”. La Los Angeles, rapperul era apropiat de Marion „Suge” Knight, fondatorul casei de discuri Death Row Records.

De cealaltă parte se afla Bad Boy Records, casa de discuri new-yorkeză asociată cu Sean „P. Diddy” Combs și cu The Notorious B.I.G. Acesta avea să fie ucis la doar șase luni după Tupac. Potrivit procurorilor, tensiunile dintre cele două tabere erau legate și de rivalitățile dintre bandele care le protejau.

Cu câteva ore înainte de atac, Tupac și Marion „Suge” Knight l-ar fi agresat în incinta cazinoului MGM Grand pe Orlando „Baby Lane” Anderson, nepotul lui Duane Davis. Anderson fusese implicat anterior într-un incident în care un medalion fusese smuls de la gâtul unuia dintre membrii echipei Death Row. Potrivit versiunii acuzării, conflictul a declanșat planul de răzbunare. În aceeași noapte, după meciul de box al lui Mike Tyson, Tupac se afla într-un BMW împreună cu Suge Knight, când un Cadillac alb s-a apropiat. Au fost trase mai multe focuri de armă. Tupac a fost lovit de patru gloanțe și a murit șase zile mai târziu, la 13 septembrie 1996.

Avea doar 25 de ani.

Timp de aproape trei decenii, ancheta a rămas fără un inculpat. Acum, juriul trebuie să decidă dacă Duane „Keffe D” Davis a fost omul care a pus în mișcare planul de răzbunare sau dacă este, după cum susține apărarea, un personaj care și-a construit o legendă personală în jurul uneia dintre celebre crime din istoria muzicii. Procesul este programat să dureze aproximativ trei săptămâni.