Republica Moldova ar putea avea 273 de primării și trei regiuni după reforma administrației publice locale, propusă de Guvern pentru a fi implementată odată cu alegerile locale din 2027. Configurația a fost prezentată de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, care susține că reforma este necesară în condițiile în care administrațiile locale mici au tot mai puțini locuitori și resurse limitate.
„Avem o fragmentare excesivă la nivel local. 87% din primăriile din țară au o populație sub 3.000 de locuitori. Acești primari, aceste echipe mici, în fiecare an sunt puși în situația în care trebuie să rezolve tot mai multe probleme, cu o bază fiscală mică, un număr de cetățeni în scădere”, a declarat Alexei Buzu joi, 8 octombrie.
Potrivit lui, în perioada 2014–2024, localitățile cu mai puțin de 3.000 de locuitori au pierdut o treime din populație. În același timp, în primăriile cu peste 10.000 de locuitori, numărul cetățenilor a crescut cu 36%.
„Avem două realități diferite la noi în țară. Nu toți cetățenii care pleacă din primăriile mici pleacă în afara țării. Ei pleacă în primării mai mari, acolo unde există capacitate, mai multe resurse, servicii mai bune”, a explicat oficialul.
Buzu susține că diferențele se văd și în accesul la serviciile de bază. Potrivit datelor prezentate de acesta, opt din zece familii care nu au apă și canalizare locuiesc în primării cu mai puțin de 3.000 de locuitori.
„Asta este adevărul, asta este problema noastră. Avem primari puternici, echipe dedicate, dar ele sunt prea mici, gestionează prea puține resurse ca să poată să rezolve problemele cetățenilor noștri”, a spus secretarul general al Guvernului.
Prin amalgamare, administrațiile urmează să-și unească bugetele și echipele. Buzu spune că astfel vor putea fi create posturi pentru specialiști care lipsesc în prezent din multe primării.
„Dacă din cinci, șase, șapte, zece primării, în fiecare primărie avem contabil, perceptor fiscal, secretar, specialist în reglementare funciară, unim aceste poziții pentru ca să putem crea poziții pe elaborare de proiecte, pe achiziții publice, pe planificarea teritoriului”, a explicat el.
Oficialul dă asigurări că reforma nu va însemna însă dispariția serviciilor din localitățile care își pierd statutul de primărie. Certificatele, adeverințele, plata taxelor și alte servicii administrative ar urma să fie disponibile în continuare în comunitățile respective.
„Cetățenii nu trebuie să meargă la noua primărie. Pentru ce să meargă acolo? Certificatul, indemnizația, impozitele, tot acolo o să rămână la ei în localitate”, a declarat Buzu.
O schimbare importantă va avea loc și la nivelul administrației regionale. Cele 32 de raioane ar urma să fie înlocuite cu trei regiuni, iar cetățenii vor alege consilieri regionali. Aceștia vor desemna ulterior președintele și vicepreședinții regiunii.
„În 2027, iarăși vor primi trei buletine de vot. Vor primi pentru funcția de primar, deja în circumscripția nouă, vor primi buletinul pentru candidații la funcția de consilier, în circumscripția nouă, deci în primărie mai mare, și a treia va reflecta candidații la funcția de consilieri regionali”, a precizat oficialul.
Rolul regiunilor va fi însă diferit de cel al actualelor raioane. Acestea nu vor mai administra școli, centre medicale sau alte instituții locale, ci se vor concentra pe proiecte de dezvoltare regională, inclusiv proiecte transfrontaliere și investiții care implică mai multe primării.
„Ce se schimbă? Se schimbă scara de la 32 la 3 și se schimbă competențele acestor regiuni”, a spus Buzu.
Guvernul urmează să prezinte în următoarele zile primul pachet de legi necesar pentru aplicarea reformei. Proiectele vor fi discutate cu societatea civilă, partidele parlamentare și extraparlamentare, dar și cu primăriile vizate. Potrivit autorităților, noua structură administrativă ar urma să funcționeze începând cu alegerile locale din 2027.
