Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a plecat miercuri spre Londra, într-o vizită oficială, de pe aeroportul din orașul polonez Rzeszów, renunțând la ruta de tranzit prin Chișinău. Informația a fost publicată de presa ucraineană, citată de Antikor.

Este prima dată, după o pauză îndelungată, când delegația prezidențială ucraineană utilizează din nou hubul logistic din Rzeszów pentru deplasările externe.

Potrivit sursei citate, schimbarea rutei are loc după ce relațiile dintre Kiev și Varșovia s-au tensionat la sfârșitul lunii mai și începutul lunii iunie. Atunci, președintele Poloniei, Karol Nawrocki, ar fi decis să-i retragă lui Zelenski Ordinul Vulturul Alb, în legătură cu denumirea unei unități a Forțelor Armate ale Ucrainei în onoarea eroilor Armatei Insurecționale Ucrainene (UPA). În replică, liderul ucrainean ar fi returnat distincția părții poloneze prin poștă.

După acest conflict diplomatic, Zelenski și-ar fi schimbat rutele utilizate pentru vizitele externe, apelând la Aeroportul Internațional Chișinău. Tranzitul delegației ucrainene prin Republica Moldova a fost însă asociat și cu riscuri de securitate. La începutul lunii septembrie 2026, plecarea avionului prezidențial de pe Aeroportul Internațional Chișinău, în timpul unei vizite a lui Zelenski în Norvegia, a fost temporar întârziată.

Ulterior, premierul norvegian Jonas Gahr Store a declarat că în spațiul aerian al regiunii fusese semnalată prezența unei drone rusești. Autoritățile de la Chișinău și președintele Parlamentului, Igor Grosu, au confirmat întârzierea zborului din motive de securitate, precizând că, în momentul incidentului, avionul prezidențial se afla la sol.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Aeroport #Polonia #Volodimir Zelenski

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.