Salariile președintelui Republicii Moldova și ale prim-ministrului ar urma să fie majorate în cadrul reformei salarizării din sectorul bugetar. Ministrul Educației, Dan Perciun, consideră că actuala remunerare a celor mai înalți demnitari, de sub 20 de mii de lei lunar, nu corespunde responsabilităților funcțiilor pe care le ocupă. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, în contextul informațiilor potrivit cărora noua lege ar putea prevedea triplarea salariului șefului statului și dublarea celui al deputaților, scrie bani.md.

Întrebat despre eventualele majorări spectaculoase pentru conducerea țării, Dan Perciun a precizat că nu a văzut încă versiunea finală a proiectului și nu poate confirma cifrele vehiculate. Totuși, ministrul a apărat necesitatea unei revizuiri a salariilor pentru cele mai înalte funcții din stat.

„În cazul președintei chiar îmi pare derizoriu să avem un salariu de sub 20.000 de lei”, a declarat Perciun.

Potrivit ministrului, salariile președintelui țării, prim-ministrului și președintelui Parlamentului au rămas practic înghețate ani la rând, în timp ce remunerarea altor categorii de funcționari și demnitari a fost ajustată.

Perciun a explicat că această situație este determinată de mecanismul de calcul prevăzut de actuala lege a salarizării. Deși președintele țării ocupă cea mai înaltă poziție în grila salarială, valoarea de referință utilizată pentru calculul remunerației a rămas la 1.400 de lei, ceea ce a menținut salariul la un nivel redus.

„De mult, sincer, cred eu, o creștere și o aranjare asumată logică a acestor plăți salariale”, a declarat ministrul, explicând că actuala remunerare nu reflectă complexitatea funcției prezidențiale.

Situația este similară și în cazul prim-ministrului. Dan Perciun a confirmat că șeful Guvernului are în prezent un salariu de sub 20.000 de lei, în condițiile în care miniștrii pot încasa peste 40.000 de lei lunar.

Ministrul Educației a explicat că această discrepanță a apărut după majorările operate anterior pentru angajații autorităților publice centrale, de care nu au beneficiat președintele țării, președintele Parlamentului și prim-ministrul.

În privința deputaților, Perciun a respins informațiile despre o eventuală dublare a veniturilor. Potrivit acestuia, schimbarea ar urma să vizeze mai degrabă structura remunerării decât creșterea efectivă a sumelor încasate.

Ministrul a explicat că, în prezent, salariul de bază al unui deputat este de aproximativ 20.000 de lei, însă parlamentarii beneficiază și de indemnizații pentru transport și asistență, astfel încât suma totală poate ajunge la 35.000–38.000 de lei lunar.

„Ceea ce o să se schimbe este că aceste indemnizații vor fi absorbite nemijlocit în salariu. Și în loc să fie date pe bucăți, vor fi date ca o singură plată salarială, așa cum avem noi toți”, a explicat Perciun.

Un alt argument invocat de ministru ține de contribuțiile sociale. În prezent, potrivit acestuia, pentru indemnizațiile de transport și asistență nu sunt achitate contribuții la bugetul asigurărilor sociale.

„Acei bani nu merg în fondul de pensii, nu merg nicăieri”, a afirmat ministrul, sugerând că includerea sumelor respective în salariu ar permite și impozitarea lor corespunzătoare.

Dan Perciun a recunoscut că majorarea salariilor celor mai înalți demnitari reprezintă un subiect politic sensibil, motiv pentru care ajustările au fost amânate de-a lungul anilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Declarațiile vin în contextul reformei sistemului unitar de salarizare din sectorul bugetar, pregătită de Ministerul Finanțelor. Proiectul a fost supus consultărilor publice în perioada 18 iunie – 2 iulie 2026 și urmărește corectarea discrepanțelor salariale dintre diferite categorii de angajați ai statului.

#Dan Perciun #presedinta #salariu

Doar aproximativ 20 dintre cele 76 de întreprinderi și societăți pe acțiuni cu capital de stat, aflate în prezent în activitate, înregistrează profit. Declarația a fost făcută de șeful Agenției Proprietății Publice, Ion Dodon, care susține că această situație reflectă problemele acumulate de-a lungul anilor în gestionarea patrimoniului public, transmite IPN.

Potrivit șefului APP, statul gestionează în total 168 de entități, însă mai puțin de jumătate sunt active. Restul se află în proces de lichidare sau insolvabilitate ori sunt inactive.

„Avem în total 168 de întreprinderi, dintre care 76 de întreprinderi și societăți pe acțiuni cu capital de stat sunt active. Restul sunt în proces de lichidare, de insolvabilitate sau sunt inactive. Profit din cele 76 de întreprinderi aduc aproximativ 20. Este foarte puțin. Acest lucru este rezultatul a zeci de ani de ineficiență”, a declarat Ion Dodon în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, de la Realitatea TV.

Oficialul a vorbit și despre remunerarea membrilor consiliilor de administrație, care primesc o indemnizație lunară de 6 300 de lei, la care se pot adăuga plăți suplimentare în funcție de rezultatele financiare ale întreprinderilor.

„Acolo unde întreprinderile au înregistrat un profit mare, membrii Consiliului pot primi remunerații suplimentare. În unele entități, într-adevăr, au fost remunerații care au depășit limitele bunului-simț. Nu vom admite acest lucru în continuare”, a explicat Ion Dodon.