Poșta Moldovei avertizează asupra intensificării tentativelor de escrocherie prin apeluri telefonice, rețele sociale și pagini web. Infractorii se dau drept angajați ai întreprinderii și încearcă să obțină bani, date bancare sau informații personale de la cetățeni.

Potrivit instituției, escrocii pot anunța victimele că au de primit un colet sau o scrisoare, după care le solicită coduri primite prin SMS, adrese sau alte date sensibile. În unele cazuri, aceștia folosesc elementele vizuale ale Poștei Moldovei pentru a părea credibili.

O altă metodă vizează persoanele care vând produse online. Pretinșii cumpărători spun că vor achita prin internet și vor trimite un curier pentru a ridica produsul, apoi transmit un link prin care solicită accesarea unor pagini ce pot fi folosite pentru a fura datele cardului bancar.

De asemenea, cetățenii pot primi mesaje prin care sunt informați că un colet nu poate fi livrat până la achitarea unor taxe suplimentare. Aceste mesaje conțin, de regulă, linkuri suspecte.

Poșta Moldovei subliniază că nu solicită coduri primite prin SMS, date personale sau bancare și nu cere transferuri de bani prin apeluri telefonice, mesaje, e-mailuri ori rețele sociale.

Instituția recomandă cetățenilor să nu divulge date personale, bancare sau de autentificare și să verifice cu atenție sursa mesajelor primite. Totodată, oamenii sunt îndemnați să fie precauți dacă interlocutorii încearcă să-i grăbească, îi amenință sau le cer să păstreze secretul asupra discuției.

În cazul în care există suspiciuni de escrocherie, cetățenii pot sesiza poliția la numărul de urgență 112.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#avertizare #ecroci #Posta Moldovei

Rusia s-a retras oficial din Convenţia europeană pentru prevenirea torturii, Consiliul Europei precizând că prin aceasta se va pune capăt oricărei monitorizări independente a închisorilor ruseşti, relatează Digi24.

Astfel, comitetul european pentru prevenirea torturii nu mai poate verifica modul în care sunt trataţi deţinuţii în Rusia, notează sursa citată.

Moscova şi-a anunţat anul trecut intenţia de a se retrage din convenţie. Retragerea a intrat acum în vigoare.

Deşi Rusia a făcut parte din această convenţie încă de la sfârşitul anilor ’90, activiştii pentru drepturile omului au semnalat în mod constant că tortura şi tratamentele degradante sunt larg răspândite în secţiile de poliţie şi în centrele de detenţie din Rusia. De asemenea, aproape toţi prizonierii de război ucraineni eliberaţi în cadrul unor schimburi de prizonieri au relatat că au fost supuşi torturii în Rusia.

Comitetul a vizitat 450 de centre de detenţie în cadrul a 30 de misiuni între anii 1998 şi 2021. Cu toate acestea, comitetul a precizat că Rusia a fost singura ţară care aproape de fiecare dată nu a permis publicarea ulterioară a rapoartelor privind aceste vizite. Potrivit comitetului, au fost publicat rapoarte doar pentru patru dintre vizitele în Rusia.

După declanşarea războiului Rusiei în Ucraina, comitetul a anunţat că nu i s-a mai permis să efectueze nicio vizită.

Organismul a menţionat că a primit în mod repetat sesizări privind acte de tortură şi abuzuri în Rusia, precum şi în zonele din Ucraina aflate sub ocupaţie rusă.

Moscova şi-a justificat retragerea din convenţie afirmând că nu mai poate participa la comitetul pentru prevenirea torturii.