Economia Republicii Moldova va înregistra o creștere de doar 1,9% în anul 2026, după un avans de 2,4% în 2025, potrivit celor mai recente estimări ale Băncii Mondiale, publicate în raportul „Europe and Central Asia Economic Update – October 2026”, scrie BANI.MD. Instituția financiară internațională anticipează însă o accelerare a economiei moldovenești în următorii doi ani, cu ritmuri de creștere de 3% în 2027 și 3,2% în 2028.

Datele prezentate de Banca Mondială arată că economia țării noastre continuă să avanseze într-un ritm modest, după mai mulți ani marcați de crize și dezechilibre. În 2023, creșterea economică a fost de 1,2%, iar în 2024 a încetinit dramatic, până la numai 0,3%. În 2025, economia a înregistrat o revenire de 2,4%, însă această tendință nu se va menține în anul curent, când avansul PIB-ului este estimat la 1,9%.

Comparativ cu alte state din regiune, Moldova va avea în 2026 o performanță economică inferioară celei a Bulgariei, pentru care este prognozată o creștere de 2,6%, și a Poloniei, unde PIB-ul ar urma să avanseze cu 3,6%. În schimb, România riscă să încheie anul în recesiune economică, Banca Mondială estimează o contracție a PIB-ului de 0,5%. Ucraina, afectată de război și de distrugerile infrastructurii energetice, ar urma să înregistreze o creștere de numai 1,2%.

La nivelul Europei de Est, regiune în care Banca Mondială include Republica Moldova, Ucraina și Belarus, creșterea economică este estimată la 1,6% în 2026 și urmează să încetinească la 1,4% în 2027 și să accelereze la 2,2% în 2028, potrivit sursei citate. Astfel, economia moldovenească ar urma să crească mai rapid decât media subregională în fiecare dintre acești trei ani.

Perspectivele economice sunt afectate de scumpirea energiei importate, incertitudinile geopolitice și încetinirea activității economice în Uniunea Europeană. Potrivit Băncii Mondiale, aceste evoluții pun presiune asupra consumului, investițiilor private și exporturilor din regiune.

Raportul avertizează că prețurile ridicate la energie continuă să alimenteze inflația, în timp ce costurile de finanțare și incertitudinile externe limitează investițiile. O eventuală intensificare a conflictelor geopolitice ar putea provoca noi scumpiri ale energiei, transportului, alimentelor și îngrășămintelor, afectând suplimentar perspectivele economice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astfel, pentru întreaga regiune Europa și Asia Centrală, Banca Mondială estimează o încetinire a creșterii economice de la 2,6% în 2025 la 2,2% în 2026. O redresare graduală este anticipată abia în următorii doi ani, când avansul economic regional ar urma să ajungă la 2,4% în 2027 și 2,6% în 2028.

#banca mondiala #economie crestere #Moldova

Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a declarat joi că Europa riscă să devină irelevantă în eventualele negocieri de pace privind Ucraina dacă nu pune capăt inițiativelor diplomatice concurente și nu desemnează un reprezentant unic, scrie mediafax.ro.

Într-o scrisoare adresată președintelui Consiliului European, Antonio Costa, Meloni a susținut că multiplicarea formatelor de negociere afectează credibilitatea Europei, relatează Reuters.

„Sunt convinsă că ne dăm cu toții seama că, prezentând imaginea unei Europe dezorganizate, nu facem decât să servim interesele celor care vor ca acest război să continue. Și cred că acest lucru este inacceptabil, având în vedere că sunt în joc vieți omenești și viitorul securității noastre”, a subliniat Meloni.

Premierul Italiei a precizat că nu urmărește să obțină un loc la masa negocierilor pentru ea sau pentru Italia, dar a subliniat că Roma nu va accepta negocierea unor angajamente fără un mandat din partea Uniunii Europene.

Meloni a cerut liderilor europeni să stabilească cine ar trebui să reprezinte Uniunea Europeană în negocieri și ce mandat ar urma să primească persoana respectivă.

De asemenea, premierul italian a solicitat ca subiectul să fie discutat săptămâna viitoare, în cadrul unei reuniuni informale a Consiliului European, la Dublin, urmând ca o decizie oficială să fie adoptată la summitul din decembrie, după consultări cu Marea Britanie, Norvegia și alți parteneri europeni.

Mai multe inițiative diplomatice separate privind Ucraina

Declarațiile premierului italian vin în contextul mai multor inițiative diplomatice europene privind negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina.

În scrisoare, Meloni a făcut referire la mai multe inițiative diplomatice din ultima lună, inclusiv la convorbirea telefonică din 27 octombrie dintre președintele Finlandei, Alexander Stubb, premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, și președintele rus Vladimir Putin.

Discuțiile privind reprezentarea Europei au vizat și formatul E3, din care fac parte Franța, Germania și Marea Britanie.

De asemenea, premierul italian a menționat reuniunea programată pentru 12 noiembrie, în așa-numitul „format Berlin”, în marja summitului Comunității Politice Europene, precum și reuniunea Coaliției de Voință, care reunește 37 de state și este programată pentru 19 noiembrie, tot la Berlin.