Curs valutar
  • EUR
    20.1298
    0.2727%
  • USD
    17.9458
    0.0323%
  • RUB
    0.2167
    -0.4615%
  • RON
    3.7666
    0.2443%
  • UAH
    0.3945
    0.1267%

Toate știrile

11 noiembrie 2026

Azilul pentru câini din Chișinău va fi extins cu încă 1.500 de locuri

11 Nov. 2026, 19:24
 // Categoria: Societate // Autor:  Vlada Ciorici
11 Nov. 2026, 19:24 // Societate //  Vlada Ciorici

Centrul municipal de capturare și sterilizare a animalelor fără stăpân din Chișinău va primi încă 1.500 de locuri. Anunțul a fost făcut de primarul capitalei, Ion Ceban, într-o postare pe rețelele de socializare.

Pe un teren de lângă azilul actual va fi construit un centru nou, cu un bloc operator unde animalele vor primi îngrijiri medicale. Astfel va crește și capacitatea de sterilizare. Totodată, în azilul existent se construiesc voliere noi, iar blocul operator este modernizat. În prezent, municipalitatea îngrijește circa 800 de câini.

Primăria anunță și o campanie mai amplă de informare și de adopție a animalelor din azil.

Potrivit primarului, câinii de pe teritoriul Chișinăului sunt sterilizați, însă multe animale continuă să fie aduse în oraș din afara lui. „Oamenii îi aduc cu microbuzele, lasă la gunoi pui nou-născuți, tot mai des câini de rasă”, a scris Ion Ceban.

Municipalitatea cheltuie anual circa 12 milioane de lei pentru hrana, capturarea, sterilizarea, deparazitarea și vaccinarea animalelor, dar și pentru plata specialiștilor. Potrivit lui Ceban, astfel de servicii există doar în Chișinău, iar autoritățile centrale nu fac nimic în acest sens. În afară de capitală, doar organizațiile neguvernamentale și societatea civilă se implică.

Primarul a criticat și legislația, pe care o consideră prea permisivă. El spune că noul pachet de legi, care va intra în vigoare în 2027, nu preia cele mai bune practici europene și probabil va trebui modificat. „Deși am venit cu mai multe propuneri, acestea nu au fost luate în calcul, din păcate”, a precizat Ceban.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

11 Nov. 2026, 19:06
 // Categoria: Slider // Autor:  Vlada Ciorici
11 Nov. 2026, 19:06 // Slider //  Vlada Ciorici

Premierul Vasile Tofan a vorbit despre impactul schimbărilor climatice asupra Republicii Moldova la conferința ONU privind clima (COP31), care are loc la Antalya, în Turcia. El a prezentat progresele țării în energia verde și a cerut mai multă cooperare internațională în fața crizei climatice.

Tofan a spus că resursele de apă ale Moldovei au fost puse în pericol anul acesta din două motive: poluarea Nistrului, provocată de un atac rusesc asupra unei hidrocentrale din Ucraina, și seceta prelungită, care a scăzut mult nivelul apei. Potrivit premierului, crizele energetice din ultimii ani au arătat că țara trebuie să depindă cât mai puțin de resurse pe care nu le poate controla.

Șeful Guvernului a subliniat că energia din surse regenerabile a ajuns aproape de 30% din consumul de electricitate al țării, față de circa 3% acum șase ani. Moldova investește și în conexiunile energetice cu Europa, inclusiv în linia electrică Bălți–Suceava, care va fi construită de o companie din Turcia.

Premierul a amintit și de Programul național de împădurire, prin care Moldova vrea să planteze și să refacă aproximativ 145.000 de hectare de pădure până în 2032. El a cerut ca finanțarea pentru climă să fie mai ușor de obținut și mai previzibilă, astfel încât să ajungă la țările și comunitățile care au cea mai mare nevoie.

„Republica Moldova își îndeplinește partea sa de responsabilitate, în pofida provocărilor cu care ne confruntăm. Este important ca toate statele să contribuie la acest efort comun, pentru că nicio țară nu poate face față singură crizei climatice”, a declarat Vasile Tofan.

La Antalya, premierul s-a întâlnit cu omologul său din Kazahstan, Olzhas Bektenov, și a avut discuții cu președinta Sloveniei, Nataša Pirc Musar, cu președintele Finlandei, Alexander Stubb, cu membrul Președinției Bosniei și Herțegovinei Denis Bećirović și cu premierul Armeniei, Nikol Pașinian. Discuțiile au vizat parcursul european al Moldovei, cooperarea economică și atragerea de investiții în energie.