Curs valutar
  • EUR
    20.1525
    -0.0243%
  • USD
    18.2310
    0.3006%
  • RUB
    0.2215
    0.9932%
  • RON
    3.7670
    -0.1062%
  • UAH
    0.4011
    0.2493%

Toate știrile

16 noiembrie 2026

Criză pe piața energiei verzi? Producătorii amenință că opresc producția de electricitate

16 Nov. 2026, 10:09
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
16 Nov. 2026, 10:09 // Actualitate //  Realitatea.md

Piața energiei regenerabile din Republica Moldova riscă să intre într-o criză majoră. Producătorii locali de energie verde avertizează că, începând cu 16 noiembrie, ar putea reduce sau chiar sista producția de electricitate, după ce noile reguli de decontare a dezechilibrelor le-au generat pierderi de zeci de milioane de lei, scrie BANI.MD. Potrivit acestora, fiecare oră de funcționare riscă să adâncească pierderile, iar continuarea activității în actualele condiții ar putea împinge unele companii spre insolvență.

Avertismentul vine din partea a cinci Părți Responsabile pentru Echilibrare (PRE), care gestionează 334 de puncte de generare, cu o capacitate instalată totală de 584,21 MW, reprezentând practic întreaga piață liberă a producătorilor de energie regenerabilă din Moldova.

Conform semnatarilor comunicatului, situația s-a agravat după 1 iulie 2026, când au intrat în vigoare noile reguli ale pieței energiei electrice, care au introdus prețul unic de dezechilibru. În paralel, furnizorii reglementați au reziliat contractele bilaterale cu preț fix, iar din august Energocom a încetat achizițiile de energie regenerabilă în baza contractelor flexibile.

Astfel, producătorii au rămas dependenți de piața pentru ziua următoare și de piața intrazilnică, unde, potrivit acestora, lichiditatea este insuficientă, iar în numeroase intervale orare tranzacțiile lipsesc aproape complet.

Cifrele prezentate de companii arată amploarea problemei. În iulie 2026, în 465 din cele 744 de intervale orare, echivalentul a 62,5%, prețul de dezechilibru a atins limitele de 7.900 sau 12.000 de lei/MWh. În peste jumătate dintre intervale, prețurile au fost negative.

Mai mult, prețul mediu lunar de dezechilibru a coborât la minus 1.570 de lei/MWh, iar între orele 09:00 și 16:00 a ajuns la minus 4.748,50 lei/MWh, tocmai în perioada în care centralele fotovoltaice generează cantități importante de electricitate.

În consecință, expunerea financiară netă a celor cinci PRE pentru luna iulie a ajuns la aproximativ 60,2 milioane de lei, fără TVA. Producătorii susțin că aceste costuri depășesc veniturile obținute din vânzarea energiei electrice.

Companiile acuză și Moldelectrica de nerespectarea consecventă a obligației legale de a publica operativ informațiile privind echilibrarea sistemului. Potrivit comunicatului, decontarea pentru luna iulie a fost transmisă abia pe 12 octombrie, când producătorii acumulaseră deja expuneri financiare pentru încă două luni.

„Fiecare oră de generare în condițiile actuale adâncește pierderile, iar termenele de plată și riscul executării garanțiilor rămân actuale”, avertizează semnatarii.

Aceștia susțin că aplicarea mecanismului european de decontare a dezechilibrelor a fost făcută fără ca piața moldovenească să dispună de instrumentele necesare pentru adaptare. În special, producătorii invocă lipsa unei piețe funcționale a contractelor bilaterale, lichiditatea redusă a tranzacțiilor intrazilnice și restricțiile la exportul energiei electrice.

Un alt obstacol îl reprezintă imposibilitatea de a exporta electricitate în intervalul 18:00–22:00, precum și capacitățile limitate de transport spre Ucraina. În cazul exporturilor către Uniunea Europeană, companiile invocă inclusiv costurile asociate mecanismului CBAM, estimate la aproximativ 45 de euro/MWh.

Reprezentanții sectorului afirmă că au cerut intervenția autorităților încă din 27 octombrie și 2 noiembrie. La o ședință desfășurată pe 3 noiembrie, ANRE ar fi urmat să prezinte soluții până pe 5 noiembrie, însă, potrivit semnatarilor, până la 10 noiembrie acestea nu au fost comunicate.

Producătorii solicită instituirea unui regim de tranziție până la 1 iulie 2027, în care dezechilibrele să fie calculate după formula aplicată anterior, inclusiv cu regularizarea sumelor deja facturate. Alternativ, aceștia propun aplicarea temporară a sistemului de preț dual, permis de metodologia europeană.

De asemenea, companiile cer suspendarea executării garanțiilor financiare și acces la toate informațiile utilizate la calcularea dezechilibrelor.

Semnatarii atrag atenția că eventualele insolvențe ar putea afecta nu doar sectorul energetic, ci și băncile care au finanțat investițiile în centrale regenerabile. În plus, costurile suplimentare ar putea ajunge, indirect, și în facturile consumatorilor.

„Reducerea sau sistarea generării este o măsură de ultimă instanță, pe care producătorii sunt pregătiți să o aplice dacă soluțiile întârzie”, se arată în comunicat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Documentul este susținut de mai multe companii din sectorul energetic și de asociațiile ECOENERGETICA și APEEEF, care cer autorităților intervenții urgente pentru evitarea blocajului.

Realitatea Live

16 Nov. 2026, 09:57
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
16 Nov. 2026, 09:57 // Slider //  Daniela Baranovschi

Deputatul Ion Chicu critică reforma sistemului de salarizare din sectorul bugetar, care urmează să fie examinată de Parlament în ședința plenară din 16 noiembrie. Acesta susține că majorarea totală de 14% ar putea însemna, în realitate, o scădere a salariilor, iar modificarea modului de indexare ar putea face ca veniturile bugetarilor să nu țină pasul cu inflația.

„O majorare cu 14% per total înseamnă o scădere a salariilor, asta trebuie să înțeleagă toată lumea. Mai departe, se schimbă în Legea 270 obligativitatea de a indexa salariile la nivelul inflației anuale. Ei o schimbă pe creșterea PIB-ului nominal, ceea ce înseamnă că, în majoritatea cazurilor, salariile bugetarilor nu vor crește în măsura inflației”, a declarat Ion Chicu.

Reforma vizează aproximativ 172.000 de angajați din sectorul public, ale căror salarii ar urma să crească de la 1 ianuarie 2027. Guvernul a aprobat proiectul la 12 noiembrie, iar majorările sunt diferențiate în funcție de funcție și categorie de angajați. Creșterea medie anunțată este de 15,7%, iar în cazul unor funcții poate ajunge până la 40%. Cele mai mari majorări procentuale sunt prevăzute pentru angajații cu venituri mai mici, printre care personalul tehnic și auxiliar, bucătarii, asistenții educatorilor și ofițerii de investigație.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!