Angajații IMSP SCR „Timofei Moșneaga”, care s-au vaccinat contra COVID-19 au fost astăzi testați în incinta instituției la prezența anticorpilor. Astfel, prin procurarea kiturilor, administrația spitalului a dorit să se asigure că personalul este protejat și își poate desfășura activitatea în siguranță, lucru care este prioritar pentru conducerea SCR.

Potrivit responsabililor, au fost utilizate 2 kit-uri de reagent Elecsys Anti-SARS-CoV-s S și testați 367 de angajați. Testul este indicat pentru utilizarea ca adjuvant în evaluarea reacției imune umorale la proteina S a SARS-COV-2. Mai mult, cuantificarea răspunsului anticorpilor poate ajuta la determinarea titrului specific al anticorpilor și poate servi ca auxiliar în monitorizarea longitudinală a dimanicii răspunsului anticorpilor la persoane individuale.

„Au fost testate 177 de persoane vaccinate cu Pfizer și 190 de persoane – cu AstraZeneca. Examinarea a fost efectuată la analizatorul Cobas e 601, un aparat medical performant cu care este dotat Departamentul Investigații de laborator al IMSP SCR „Timofei Moșneaga”. Echipa laboratorului de investigații din cadrul spitalului a examinat zilnic circa 60 de probe preluate. În urma efectuării analizei s-a constatat că majoritatea celor testați au anticorpi mai mult de 250 U/ml. În cazul persoanelor vaccinate cu Pfizer, doar 5% au arătat prezența a mai puțin de 250 U/ml și în cazul celor imunizați cu AstraZeneca – 13% dețin mai puțin de această cifră”, se arată în nota informativă.

De menționat că limita de detecție la dispozitivul Cobas e 601 este de 250, iar cei care conform rezultatelor analizelor au acumulat 250 U/ml, au de facto peste acest indicator. Limita minimă de detecție a anticorpilor este de 0,4-0,8 U/ml.

În urma rezultatelor acumulate, s-a constatat că atât cei imunizați cu vaccinul Pfizer, cât și cei cu AstraZeneca sunt în egală măsură protejați de complicațiile noului tip de Coronavirus. Încă o dată a fost demonstrat faptul că este important în sine actul de vaccinare, și nu producătorul.

„În luna septembrie a anului curent, administrația spitalului urmează să achiziționeze încă 4 kituri de teste, pentru a fi testați și ceilalți angajați. În același timp, Departamentul Investigații de laborator a fost dotat cu încă un dispozitiv de ultimă generație, Cobas Pro e 801, care are o limită de detecție mai mare. Acest fapt ne va permite efectuarea unei analize mai ample a rezultatelor probelor”.

#angajati #aparat medical #COVID-19 #vaccinati

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.