Curs valutar
  • EUR
    20.1525
    -0.0243%
  • USD
    18.2310
    0.3006%
  • RUB
    0.2215
    0.9932%
  • RON
    3.7670
    -0.1062%
  • UAH
    0.4011
    0.2493%

Toate știrile

16 noiembrie 2026

STUDIU: Imaginile abuzive cu copii, generate de AI, s-au înmulțit de 85 de ori în doi ani

16 Nov. 2026, 17:07
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Vlada Ciorici
16 Nov. 2026, 17:07 // Actualitate //  Vlada Ciorici

Un grup de cercetători din Scoția a constatat că numărul de raportări de imagini generate de inteligența artificială (AI) cu abuzuri sexuale împotriva copiilor a crescut cu peste 8.400% în ultimii doi ani, transmite agerpres.

Din 2023 până în 2025, numărul de cazuri raportate în întreaga lume a crescut cu peste 395.000, iar cercetătorii estimează că peste 300 de milioane de copii sunt supuși anual cel puțin unei forme de exploatare sexuală sau abuz facilitat de tehnologie; de asemenea, aproximativ unul din patru copii va fi probabil expus cel puțin unei forme de abuz online înainte de împlinirea vârstei de 18 ani.

Studiul a fost realizat de Institutul pentru Siguranța Globală a Copiilor Childlight al Universității din Edinburgh.

Childlight a constatat că materiale cu abuzuri sexuale împotriva copiilor generate de AI sunt raportate tot mai frecvent de companiile din domeniul înaltei tehnologii către Centrul Național pentru Copii Dispăruți sau Exploatați din SUA: de la 4.700 de semnalări în 2023 la peste 400.000 în 2025.

Printre materiale se numără așa-numitele „deepfake-uri”, create cu ajutorul aplicațiilor de generare de imagini nud („nudify apps”), în care fața unui copil real este suprapusă în mod realist peste imagini cu conținut sexual explicit, în doar câteva secunde.

Deși imaginile sunt false, copiilor li se face un rău real; ei sunt de multe ori șantajați pentru a se obține de la ei bani sau mai multe imagini, avertizează cercetătorii. Sunt afectați și oameni obișnuiți, nu doar celebrități.

Creșterea enormă a numărului de raportări se poate datora însă și evoluțiilor în privința detectării și semnalării imaginilor.

Debi Fry, directoare pentru date globale la Childlight, a apreciat ca „viteza cu care inteligența artificială modifică amenințările împotriva copiilor este profund îngrijorătoare. Aceste cifre arată o creștere extraordinară a raportărilor de materiale generate de AI cu abuzuri sexuale împotriva copiilor în doar doi ani. Deși îmbunătățirea metodelor de detectare și raportare poate explica parțial această creștere, rezultatele subliniază motivul pentru care guvernele și companiile de tehnologie trebuie să acționeze urgent pentru a înțelege și a preveni aceste forme de abuz în curs de dezvoltare și pentru a elimina rapid materialele”.

Studiul Childlight avertizează că lacunele grave în datele oficiale îngreunează eforturile de prevenire pentru protecția copiilor. Din cele 103 țări și teritorii examinate, doar 22 dispuneau de date reprezentative obținute prin sondaje, care acopereau atât abuzurile offline, cât și pe cele facilitate de tehnologie. Sunt reprezentate deficitar cazurile în care sunt implicați copiii cu dizabilități, din populațiile indigene, din rândul migranților, din zone afectate de crize umanitare, foarte mici sau expuși abuzurilor în familie.

Childlight cere guvernelor să abordeze exploatarea și abuzurile sexuale ca pe o problemă de sănătate publică ce poate fi prevenită, să investească în măsurători fiabile și constante și să folosească dovezile pentru a întări protecția, pentru a-i sprijini pe supraviețuitori și pentru a preveni efectele dăunătoare înainte să se producă.

Institutul cere de asemenea o răspundere sporită a sectorului de înaltă tehnologie, legi care să țină pasul cu amenințările în curs de amplificare și eforturi de prevenire începute de la vârste cât mai mici.

Paul Stanfield, director general al Childlight, a declarat că „milioane de copii sunt supuși exploatării și abuzurilor sexuale, dar guvernele folosesc de prea multe ori o imagine incompletă a locurilor unde se face rău și a celor mai expuși la riscuri. Riscurile care rămân invizibile riscă să nu fie abordate. Nu putem preveni eficient abuzurile sau proteja copiii fără a înțelege adevărata scară și natură” a pericolelor.

El consideră că în privința exploatării și abuzurilor sexuale împotriva copiilor „nu este nimic inevitabil”. „Cu o conducere și colaborare internațională susținute, putem preveni răul, interveni mai devreme și da altor milioane de copii copilăria în siguranță pe care o merită”, a adăugat reprezentantul Childlight.

În ciuda dificultăților, studiul a subliniat unele progrese încurajatoare: mai multe țări și-au înăsprit legislația privind siguranța online, au ameliorat detectarea și se concentrează mai mult asupra prevenirii. Cercetătorii consideră că informațiile mai bune, acțiunile coordonate și investițiile susținute oferă guvernelor mijloace de a proteja sute de milioane de copii și contribuie la crearea unui viitor mai sigur.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

16 Nov. 2026, 16:39
 // Categoria: Slider // Autor:  Vlada Ciorici
16 Nov. 2026, 16:39 // Slider //  Vlada Ciorici

Procurorul din dosarul „Frauda bancară” a cerut astăzi, 16 noiembrie, la Curtea de Apel Chișinău, ca Vladimir Plahotniuc să primească pedeapsa maximă, de 25 de ani de închisoare. În aprilie, prima instanță l-a condamnat pe fostul lider al Partidului Democrat la 19 ani. Apărarea consideră apelul acuzării nefondat și cere ca dosarul să fie rejudecat de la zero.

Plahotniuc a participat la ședință prin videoconferință.

Dosarul a ajuns la Curtea de Apel după ce ambele părți au contestat sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. Acuzarea consideră că pedeapsa de 19 ani este prea blândă și cere maximul de 25 de ani, la fel ca în prima instanță. Apărarea insistă că fostul lider PD este nevinovat.

După ședință, avocatul lui Vladimir Plahotniuc, Lucian Rogac, a declarat că nu există motive pentru majorarea pedepsei.

„Considerăm apelul procurorului total nefondat, iar temeiurile care au stat la baza lui la fel de nefondate. Nu există circumstanțe care ar permite majorarea unui termen și așa excesiv. În general, partea apărării consideră că sentința este una ilegală, nemotivată și solicităm casarea acesteia”, a spus Lucian Rogac.

Potrivit avocatului, apărarea a depus trei apeluri, prin care cere rejudecarea cauzei.

„Invocăm anumite încălcări procesuale comise la etapa de fond, și anume compunerea ilegală a completului de judecată. Pe aceste temeiuri solicităm rejudecarea cauzei de către un nou complet, compus legal de data aceasta. Pe lângă aceasta, am invocat mai multe încălcări procesuale și lipsa probatoriului, de care nu s-a ținut cont în instanța de fond”, a explicat avocatul.

 

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că Vladimir Plahotniuc a fost condamnat, la 22 aprilie, la 19 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”. Procuratura Anticorupție a contestat sentința pe 6 mai și solicită majorarea pedepsei la 25 de ani de detenție.

Fostul lider democrat a fost găsit vinovat pe cinci capete de acuzare, printre care constituirea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani. Potrivit procurorilor, acesta ar fi beneficiat de aproape 39,3 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro, bani sustrași din trei bănci comerciale.