Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    -0.0715%
  • USD
    18.3070
    -0.3682%
  • RUB
    0.2236
    0.1789%
  • RON
    3.7650
    -0.0558%
  • UAH
    0.4063
    -0.0984%

Toate știrile

20 noiembrie 2026

Studiu: Musulmanii ar putea depăși creștinii și deveni cel mai numeros grup religios din lume până în 2035

20 Nov. 2026, 11:21
 // Categoria: În Lume // Autor:  Daniela Baranovschi
20 Nov. 2026, 11:21 // În Lume //  Daniela Baranovschi

Este de așteptat ca islamul să depășească creștinismul ca cea mai mare religie a lumii până la mijlocul următorului deceniu, pentru că rata natalității în rândul musulmanilor depășește numărul de copii născuți de femei de orice altă credință, a estimat, miercuri, Centrul de Cercetare Pew, citat de Reuters, transmite Digi24.

Cauza principală a schimbării

Deși creștinismul a fost clasat drept cea mai mare religie a umanității timp de secole, populația musulmană globală a crescut mult mai rapid și se preconizează că va ajunge la 2,57 miliarde până în 2035, comparativ cu o cifră estimată de 2,52 miliarde de creștini în acel an, conform studiului Pew.

Dacă tendințele recente se mențin, musulmanii îi vor depăși numeric pe creștini cu 3,6 miliarde la 3 miliarde, la nivel mondial, până în 2070, iar islamul va reprezenta, de asemenea, cea mai mare parte a populației globale – 37%, în creștere față de 26% în 2020, potrivit Pew. Între timp, se așteaptă ca creștinismul să se mențină constant la aproximativ 29%, clasându-se pe locul 2 în proporția globală.

Studiul atribuie această schimbare în principal ratelor de fertilitate mai mari din lumea islamică, cu o medie de 3,1 copii pentru fiecare femeie musulmană, comparativ cu 2,5 copii pentru fiecare femeie creștină în perioada 2020-2025.

În toate celelalte categorii religioase combinate, rata natalității în acea perioadă a fost în medie de 1,6 copii per femeie, sub rata minimă de 2,1 considerată necesară pentru ca o generație să se înlocuiască.

Deși creșterea naturală a populației – numărul nașterilor depășește decesele – rămâne cel mai important factor în schimbarea demografiei musulmane și creștine, schimbarea religiei va juca, de asemenea, un rol, a declarat Pew, un think tank cu sediul la Washington.

Schimbarea credințelor

Pe baza tendințelor anterioare, potrivit Pew, atât islamul, cât și creștinismul vor pierde mai mulți adepți decât câștigă din cauza schimbării, dar se așteaptă ca musulmanii să piardă mult mai puțini – 8 milioane între 2020 și 2070, comparativ cu 105 milioane pentru creștini. Se preconizează că populația totală a lumii va crește cu 29% între 2020 și 2070, islamul și creștinismul fiind singurele două grupuri religioase care se preconizează că vor ține pasul cu sau vor depăși această rată de creștere, crescând cu 80%, respectiv 30%.

Hindușii sunt în creștere ca număr absolut, dar se așteaptă să scadă ușor ca pondere din populația lumii (13,6% în 2070), evreii fiind proiectați să urmeze un model similar (0,17% în 2070). Între timp, se preconizează că budiștii vor scădea ca număr și ca procent din populația globală (2,5% în 2070).

Credințele mai mici și necredincioșii

Toate celelalte religii la un loc – inclusiv baha’i, daoiști, jainiști, sikhi și adepții diferitelor religii populare – se așteaptă să înregistreze o creștere modestă a numărului, în timp ce numărul acestora va scădea sub 2% din întreaga umanitate până în 2070, potrivit Pew. Mai mult, se așteaptă ca persoanele fără afiliere religioasă, o categorie care îi include pe cei care se identifică drept atei sau agnostici, să scadă brusc ca proporție la nivelul întregului glob, de la 24% în 2020 la 17% în 2070, conform studiului.

Distribuția geografică între religii se schimbă, de asemenea, dramatic. De exemplu, până în 2070, creștinismul va fi cea mai mare religie din Statele Unite, dar nu și credința majoritară, iar Republica Democrată Congo va depăși SUA ca țara cu cea mai mare concentrație de creștini. Numărul persoanelor neafiliate religiosului va crește în majoritatea țărilor în următoarele decenii, dar aceste creșteri vor fi complet depășite de prognoza de scădere a populației pentru China, unde locuiesc în prezent majoritatea necredincioșilor din lume.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

 

Realitatea Live

20 Nov. 2026, 11:41
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
20 Nov. 2026, 11:41 // Slider //  Daniela Baranovschi
La un deceniu de la referendumul care a decis ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, Londra încearcă să-și reconstruiască relația cu Bruxelles-ul. Premierul britanic Andy Burnham susține o apropiere economică și politică de blocul comunitar și nu exclude, pe termen lung, revenirea țării în UE.
Liderii britanici și europeni se reunesc vineri, 20 noiembrie 2026, pentru negocieri care ar putea duce la încheierea unor acorduri menite să reducă efectele economice ale Brexitului, relatează Mediafax cu referire la CNN.

Discuțiile vizează facilitarea schimburilor comerciale cu produse alimentare, conectarea sistemelor de comercializare a certificatelor de emisii și crearea unor oportunități suplimentare pentru tinerii care doresc să studieze, să locuiască sau să călătorească între Regatul Unit și statele membre ale UE.

Burnham, instalat în funcția de premier în urmă cu aproximativ patru luni, a adoptat o poziție mai favorabilă integrării europene decât predecesorul său, Keir Starmer.

Într-un discurs susținut luni, șeful guvernului britanic a criticat condițiile în care țara a părăsit Uniunea Europeană, considerând că actuala relație cu Bruxelles-ul este insuficientă.

Premierul britanic nu exclude revenirea în UE

Andy Burnham a declarat luna trecută că și-ar dori ca Regatul Unit să redevină membru al Uniunii Europene în timpul vieții sale.

Totuși, premierul a exclus o asemenea inițiativă în actuala legislatură și a reafirmat că guvernul nu intenționează să revină, deocamdată, în piața unică europeană sau în uniunea vamală și nici să restabilească libera circulație a persoanelor.

După summit, Londra intenționează să înceapă discuții despre opțiunile privind relația pe termen lung cu UE.

Potrivit CNN, economiștii estimează că Brexitul a afectat potențialul economic al Regatului Unit, pierderile de producție fiind evaluate între 2% și 8% față de scenariul în care țara ar fi rămas membră a blocului comunitar.

Acordurile ar putea aduce beneficii economice, dar negocierile rămân dificile

Guvernul britanic estimează că înțelegerile discutate cu Bruxelles-ul ar putea adăuga până la 0,4% la produsul intern brut și ar simplifica procedurile pentru exportatorii de produse alimentare.

Există însă mai multe probleme nerezolvate, printre care taxele universitare aplicate studenților europeni, participarea companiilor britanice la inițiativa „Made in Europe” și numărul beneficiarilor unui eventual program de mobilitate pentru tineri.

Anand Menon, profesor la King’s College London, consideră că, în pofida discursului mai ambițios al noului premier, politica efectivă a guvernului nu s-a îndepărtat semnificativ de strategia lui Keir Starmer.

O apropiere mai profundă de UE ar presupune, în opinia specialistului, compromisuri asupra limitelor politice stabilite de Partidul Laburist.

Opoziția avertizează împotriva redeschiderii dezbaterii despre Brexit

Inițiativa premierului a provocat reacții din partea formațiunilor eurosceptice.

Lidera Partidului Conservator, Kemi Badenoch, a contestat ideea că dificultățile actuale ale țării ar fi provocate de apartenența sau neapartenența la Uniunea Europeană.

La rândul său, Nigel Farage, liderul Reform UK și unul dintre principalii promotori ai Brexitului, a susținut că premierul nu are mandat pentru o apropiere mai puternică de Bruxelles.

Sondajele citate de CNN indică un sprijin important pentru ideea revenirii în UE în condiții similare celor existente înainte de referendumul din 2016. Entuziasmul scade însă atunci când alegătorii sunt confruntați cu posibilele costuri, contribuțiile la bugetul european sau eventualele obligații asociate aderării.

Deocamdată, una dintre puținele realizări concrete ale relansării relațiilor este acordul privind revenirea Regatului Unit în programul de schimburi universitare Erasmus, începând de anul viitor.

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a avertizat că despărțirea de Marea Britanie a lăsat urme adânci în interiorul Uniunii și că eventualele negocieri pentru o apropiere suplimentară nu vor fi simple.

Pentru statele membre, evoluția relațiilor dintre Londra și Bruxelles ar putea avea implicații asupra mobilității studenților, schimburilor comerciale și cooperării economice. Totuși, o eventuală revenire a Regatului Unit în UE rămâne, în acest moment, o perspectivă politică îndepărtată, nu o decizie oficială.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!