Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    -0.0715%
  • USD
    18.3070
    -0.3682%
  • RUB
    0.2236
    0.1789%
  • RON
    3.7650
    -0.0558%
  • UAH
    0.4063
    -0.0984%

Toate știrile

20 noiembrie 2026

Deputata Olga Cebotari cere consultarea Parlamentului pe pozițiile de negociere cu UE

20 Nov. 2026, 14:05
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
20 Nov. 2026, 14:05 // Politica //  Realitatea.md

Deputata Olga Cebotari, vicepreședinta Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, în cadrul unui briefing susținut astăzi, 20 noiembrie, a analizat pozițiile de negociere ale Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Potrivit spuselor sale, Guvernul își asumă angajamente majore, cu termene și perioade de tranziție care îi vor afecta direct pe cetățeni și pe antreprenori, dar aceste poziții nu au fost consultate cu Parlamentul și în context ea a anunțat că a adresat un demers către vicepremierul pentru Integrare Europeană.

Parlamentara a menționat că, Republica Moldova a deschis 4 din cele 6 clustere (24 din 33 de capitole) și a prezentat Comisiei Europene 4 poziții de negociere, pe fondul unei creșteri economice de doar 0,6% și al unei inflații de 10,77%, dar și că „a negocia nu înseamnă a accepta cu orice preț. Ritmul alert mizează pe cantitate și știrbește din calitatea deciziilor”.

Ea a spus că, Clusterul 1 – Valori fundamentale. Moldova nu a cerut perioade de tranziție pentru capitolele-cheie. De îndeplinirea celor 6 criterii intermediare privind statul de drept depinde închiderea oricărui alt capitol. Legile se adoptă rapid pe hârtie, dar lipsesc banii, infrastructura și cadrele pentru aplicarea lor, mai ales la nivel local. Clusterul 2 – Piața internă. UE cere ca, după aderare, statele membre să poată restricționa temporar accesul lucrătorilor moldoveni pe piața muncii. În cazul Poloniei și al Croației, astfel de restricții au durat până la 7 ani.

„Interesul nostru este accesul cât mai rapid și garanții clare pentru cetățenii care deja lucrează legal în UE”, a subliniat ea.

Politiciana a constatat că „Guvernul a cerut, la rândul său:

  • 30 de ani de restricții la cumpărarea terenurilor agricole și forestiere;
  • 5 ani pentru ajutoarele de stat, inclusiv Moldova IT Park, IMM-uri și parcuri industriale;
  • 5 ani pentru majorarea garanției depozitelor până la 100.000 de euro;
  • 5 ani pentru reautorizarea medicamentelor, ca să nu dispară de pe piață produse fără alternativă.

Și în Clusterul 3 se cer perioade de tranziție: 5 ani pentru TVA la inputurile agricole și pentru acciza la motorină, 6 ani pentru Moldova IT Park. Clusterul 6 – Relații externe. UE cere ca Moldova să denunțe până la aderare acordurile de liber schimb cu țările terțe, adică să iasă din zona de liber schimb a CSI și să renunțe la acordul cu Turcia. Chiar poziția Guvernului recunoaște că piața CSI rămâne strategică: mere: 70,7% din export în 2024; medicamente: peste 50% din export; vinuri: până la 29,3% din export.

Exportul agroalimentar în Turcia a depășit 304 milioane de dolari în 2022. Guvernul cere de la UE asistență compensatorie, dar admite „ajustări structurale semnificative” pentru producători. Totodată, Moldova s-a angajat să urce alinierea la sancțiunile UE de la 86,6% la 100%, inclusiv la cele mai dure sancțiuni împotriva Rusiei”.

Olga Cebotari a remarcat că, punctul 23 din anexa nr. 2 la HG nr. 180/2024 obligă Guvernul să consulte comisia parlamentară pentru integrare europeană înainte de a aproba pozițiile de negociere. Prevederea nu a fost respectată: niciuna dintre pozițiile prezentate la Bruxelles nu a fost consultată cu comisia. Din acest motiv, a adresat o interpelare oficială viceprim-ministrului pentru Integrare Europeană. Potrivit spuselor sale, Parlamentul trebuie implicat atunci când încă putem influența termenele și perioadele de tranziție, nu după ce pozițiile au plecat la Bruxelles.

Deputata a propus ca proiectele de poziții cu impact major să fie transmise din timp Comisiei, iar Comisia ar urma să audieze miniștrii și să emită un aviz înainte ca pozițiile să fie definitivate.

„Interesul național trebuie să fie în prim-plan și să fie respectat”, a conchis vicepreședinta Comisiei parlamentare pentru integrare europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

20 Nov. 2026, 13:51
 // Categoria: Slider // Autor:  Cătălina Boico
20 Nov. 2026, 13:51 // Slider //  Cătălina Boico

Cele zece bănci din Republica Moldova, în primele zece luni ale anului 2026, au raportat un profit net cumulat de 4,21 miliarde de lei, cu 9,7% mai mult față de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM). Câștigurile sunt concentrate în special în trei bănci, care controlează împreună peste 83% din profitul întregului sector, scrie BANI.MD.

Lider rămâne maib, cu un profit net de 1,83 miliarde de lei. Pe poziția a doua se situează Moldindconbank, cu 1,23 miliarde de lei, urmată de Victoriabank, care a raportat un câștig de 445,3 milioane de lei.

OTP Bank ocupă locul patru, cu un profit de 407,2 milioane de lei, în timp ce FinComBank a înregistrat 105 milioane de lei, iar ProCredit Bank – 90,2 milioane de lei.

În partea inferioară a clasamentului se află Eximbank, cu un profit de 58,8 milioane de lei, Energbank – 35,5 milioane de lei, EuroCreditBank – 3,3 milioane de lei și Comertbank – 2,6 milioane de lei.

Cifrele arată că doar maib și Moldindconbank au acumulat împreună peste 3 miliarde de lei, echivalentul a aproape 73% din profitul total al istemului bancar.

Potrivit sursei citate, cea mai mare pondere a profitului băncilor a fost generată de veniturile din dobânzi, care au însumat 11,09 miliarde de lei. În același timp, cheltuielile băncilor cu dobânzile s-au ridicat la 3,13 miliarde de lei, ceea ce a dus la un venit net din dobânzi de aproximativ 7,96 miliarde de lei.

Băncile au obținut venituri de 3,33 miliarde de lei din onorarii și comisioane, însă au suportat și cheltuieli aferente acestora de 2,29 miliarde de lei. Astfel, venitul net din comisioane a depășit un miliard de lei.

Încasările din diferențele de curs valutar au însumat 1,8 miliarde de lei.

Totodată, cheltuielile administrative ale sectorului bancar au ajuns la 4,23 miliarde de lei, dintre care 3,28 miliarde de lei au reprezentat cheltuielile cu personalul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În total, băncile au raportat un profit înainte de impozitare de 4,8 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile cu impozitul pe profit s-au cifrat la 591,4 milioane de lei