Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

22 noiembrie 2026

Karina Țurcan, condamnată în Rusia la 15 ani pentru spionaj, va executa restul pedepsei prin muncă forțată

22 Nov. 2026, 19:23
 // Categoria: În Lume // Autor:  Ana Panaguța
22 Nov. 2026, 19:23 // În Lume //  Ana Panaguța

Karina Țurcan, fostă membră a conducerii companiei ruse „Inter RAO”, condamnată în Rusia la 15 ani de închisoare pentru spionaj, a obținut înlocuirea restului pedepsei cu muncă forțată. Decizia a fost pronunțată de instanță pe 18 noiembrie, în urma unei solicitări depuse de aceasta, transmite agenția rusă de stat TASS, cu referire la documente judiciare.

Hotărârea nu este definitivă și poate fi contestată.

Karina Țurcan, care deține cetățenia Republicii Moldova, Rusiei și României, a fost reținută în 2018. Procurorii ruși au acuzat-o că ar fi transmis serviciilor de informații din Republica Moldova date secrete despre livrările de energie electrică din Rusia către regiunile separatiste Donețk și Lugansk din Ucraina.

Potrivit versiunii Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB), informațiile ar fi ajuns ulterior la statele NATO, care le-ar fi putut folosi pentru a acuza Moscova că susține conflictul armat din estul Ucrainei.

În decembrie 2020, instanța a condamnat-o la 15 ani de închisoare. Țurcan nu și-a recunoscut vina, iar avocații săi au susținut că probele din dosar au fost falsificate. Organizația pentru drepturile omului „Memorial” a recunoscut-o drept deținut politic.

Cazul a avut urmări și pentru avocații săi. În noiembrie 2025, Ivan Pavlov și Evgheni Smirnov au fost vizați de un dosar penal pentru divulgarea secretului de stat în legătură cu acest caz. În ianuarie 2026, cei doi au fost arestați în lipsă. Ambii locuiesc în prezent în afara Rusiei.

Între timp, Ministerul Justiției din Rusia solicită retragerea licențelor de avocat pentru Smirnov și alți membri ai Baroului din Moscova care se află în afara țării de mai bine de un an.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

22 Nov. 2026, 18:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
22 Nov. 2026, 18:30 // Slider //  Ana Panaguța

Debitul Dunării la intrarea în România va creşte pe parcursul săptămânii viitoare până la 4.500 mc/s, apropiindu-se de media multianuală a lunii noiembrie, de 4.700 mc/s, scriu știrileprotv.ro.

„Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creştere în prima zi a intervalului la valoarea de 4.000 mc/s, staţionar în următoarele trei zile, apoi în creştere până la valoarea de 4.500 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii noiembrie (4.700 mc/s). În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în creştere”, se menţionează în prognoza INHGA pentru perioada 21 -28 noiembrie 2026.

În prognoza trimestrială, hidrologii au estimat pentru luna noiembrie un debit maxim de 2.000 mc/s şi unul minim de 1.400 mc/s.

Debitele Dunării au coborât în vara acestui an la valori minime istorice, situaţie care a impus oprirea celor două unităţi ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, responsabile pentru aproximativ 20% din energia dispecerizabilă. După mai bine de trei luni de întrerupere a funcţionării, ambele reactoare au fost reconectate la Sistemul Energetic Naţional şi au revenit la puterea nominală, Unitatea 2 în data de 12 noiembrie, iar Unitatea 1 pe 14 noiembrie.

În ceea ce priveşte râurile interioare, în prima parte a intervalului, debitele medii zilnice vor fi în general în creştere datorită precipitaţiilor prognozate şi propagării, exceptând râurile din bazinele Bârlad, Prut şi pe cele din Dobrogea unde vor fi relativ staţionare. În partea a doua a intervalului, debitele medii zilnice, vor fi în general, în scădere, exceptând cursurile mijlocii şi inferioare ale râurilor mari din jumătatea de vest a ţării, unde vor fi în creştere datorită propagării.

Potrivit INHGA, în luna noiembrie, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse între 30-50% din mediile multianuale lunare, mai mari (50-80%) pe râurile din bazinele hidrografice Vişeu, Someşul Mare, Prahova, Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, bazinul superior şi mijlociu al Oltului, bazinele superioare ale Buzăului şi Prutului şi pe cursul Siretului şi mai mici (sub 30%) pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Barcău, Râmnicu Sărat şi Bârlad.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a precizat joi că România va avea, până la sfârșitul anului, o capacitate de stocare a energiei electrice de 2.000 MW.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!