De Ziua Independenței Republicii Moldova, Poliția va fi la datorie pentru a asigura ordinea publică, dar și a supraveghea circulația rutieră.

Astfel, în perioada 26-28 august vor avea loc în jur de 180 de evenimente publice, iar circa cinci mii de polițiști monitoriza desfășurarea evenimentelor, vor asigura ordinea publică, securitatea circulației rutiere și siguranața cetățenilor.

„În zilele de 26-28 august, în ţară vor avea loc zeci de evenimente publice cu ocazia Zilei Independenţei şi sărbătoririi hramului în circa o sută de localităţi. Cele mai multe festivităţi sunt planificate în Capitală, unde sunt aşteptaţi trei şefi de stat, mulţi oaspeţi, delegaţii oficiale şi va avea loc o paradă militară. Chemăm oamenii să fie înţelegători şi cooperanţi cu poliţiştii care vor asigura ordinea publică, în condiţiile redirecţionării mai multor rute de transport public, interzicerii parcărilor în multe sectoare şi pază sporită”, a declarat reprezentantul IGP Alexei Grosu.

În acest context, oamenii legii recomandă cetăţenilor:

respectați măsurile de siguranță și purtați corespunzător măștile de protecție;
dacă aveți simptome, evitați să mergeți la evenimentele organizate în Capitală;
respectați legislaţia şi conformați-vă la cererile legitime ale Poliţiei;
este interzisă deţinerea de arme, explozive, de orice substanţe oprite sau alte obiecte ce pot pune în pericol viaţa sau sănătatea oamenilor;
oprirea ori staţionarea nu sunt admise decât în locurile special amenajate sau cât mai departe de locurile unde se vor desfășura evenimentele cultural-artistice;
respectarea semnalelor inspectorilor de patrulare care dirijează traficul;
a nu fi lăsate în automobile obiecte de preț (genți, telefoane mobile, etc.);
supravegheaţi copiii în permanență pentru a evita eventualele riscuri de dispariţii, accidente de circulaţie.

Realitatea.md amintește că mâine, 27 august, că programul festivităților va începe la ora 10:00, iar Orchestra Prezidențială va ieși prima în fața publicului.

În jurul orei 11:00, va încinge atmosfera de sărbătoare Orchestra de muzică populară a Fraților Advahov alături de soliștii Zinaida Julea, Mihai Ciobanu, Zinaida Bolboceanu, Surorile Osoianu, Gabriel Nebunu, „Catharsis”, Maria Iliuț &„Crenguță de Iederă”, Nicolae Gribincea și „Plăieșii”, Ansamblul folcloric „Romanița” și Baletul Național „JOC”.

De la ora 13:00 și până la 13:30, Cristofor Aldea-Teodorovici va susține un recital.

Amintim că, în acest an, va fi desfășurată parada militară cu participarea subdiviziunilor Armatei Naționale, ale Ministerului Afacerilor Interne și ale Serviciului de Informație și Securitate al Republicii Moldova.

Șeful statului, Maia Sandu va ține un discurs în fața oamenilor începând cu ora 10:15, iar ulterior va avea loc parada propriu-zisă.

De asemenea, la eveniment vor participa și trei președinți de țară străini, dintre care doi vecini. Este vorba despre președintele polonez Andrzej Duda, cel român Klaus Iohannis și ucrainean Vladimir Zelenski.

Mai mult, de ziua Independenţei Republicii Moldova, pe 27 august 2021, între orele 06:00 – 14:00, va fi suspendat traficul rutier pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, de la intersecția cu str. Mihai Viteazul până la intersecția cu str. Vasile Alecsandri. De asemenea, între orele 07:00 – 23:00, va fi sistată circulația transportului, în perimetrul Pieței Marii Adunări Naționale, de la str. A. Pușkin până la str. Mitropolit G. Bănulescu – Bodoni.

#ordinea publica #politia #Ziua Independentei

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.