Comparativ cu săptămâna precedentă, săptămâna 33 – 2388 cazuri, în această săptămână se atestă o creștere a numărului de cazuri cu 7%: săptămâna 34 – 2556 cazuri, informează Realitatea.md.

Numărul cazurilor de infectare în rândul copiilor a înregistrat o creștere de 23.4%, de la 188 copii în săptămâna 33 – la 232 copii în săptămâna 34, totodată numărul de cazuri în rândul femeilor gravide a scăzut de la 19 la 13 cazuri.

Media cazurilor din ultimele 14 zile a înregistrat o creștere de 29.8%, de la 272 cazuri în perioada 09-22 august, la 353 cazuri în perioada 16-29 august.

Majoritatea pacienților au dezvoltat forme ușoare și asimptomatice – 85.6%, fiind urmați de pacienții cu forme medii – 7.6% și forme grave – 6.8%.

Pe parcursul săptămânii 34 au fost înregistrate 31 decese, comparativ cu săptămâna 33, când au fost înregistrate 55 decese. Numărul total de decese înregistrate în Republica Moldova constituie 6394 decese (la 29 august 2021), 80.9% decese au fost înregistrate la persoanele cu vârsta de peste 60 ani.

Incidența în ultimele 14 zile a constituit 142 cazuri la 100 mii persoane, înregistrând o creștere de 30.3% comparativ cu săptămâna 33 (109 cazuri la 100 mii) și dublându-se comparativ cu săptămâna 32 (72 cazuri la 100 mii).

Cele mai afectate teritorii administrative sunt r. Edineț (267 cazuri la 100 mii), r. Leova (251 cazuri la 100 mii), r. Cahul (233 cazuri la 100 mii) și r. Soroca (227 cazuri la 100 mii).

În ultimele 14 zile, a fost stabilită alertă cu cod roșu în următoarele teritorii administrative:

Edineț (267 cazuri la 100 mii), r. Leova (251 cazuri la 100 mii), mun. Cahul (233 cazuri la 100 mii), r. Soroca (227 cazuri la 100 mii), mun. Chișinău (195 cazuri la 100 mii), mun. Comrat (190 cazuri la 100 mii), r. Cimișlia (185 cazuri la 100 mii), r. Basarabeasca (183 cazuri la 100 mii), mun. Bălți (181 cazuri la 100 mii), r. Briceni (178 cazuri la 100 mii), r. Ialoveni (170 cazuri la 100 mii), r. Anenii Noi (168 cazuri la 100 mii), r. Cantemir (159 cazuri la 100 mii), r. Sîngerei (155 cazuri la 100 mii), r. Căușeni (143 cazuri la 100 mii), teritoriul administrativ din stânga Nistrului (141 cazuri la 100 mii), r. Călărași (121 cazuri la 100 mii), r. Criuleni (120 cazuri la 100 mii), r. Nisporeni (107 cazuri la 100 mii), r. Telenești (103 cazuri la 100 mii), r. Dubăsari (102 cazuri la 100 mii) și r. Drochia (102 cazuri la 100 mii).

#cod roșu #COVID-19

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.